Trump, iritat de deciziile Coaliției Voinței. Oprește programele militare în țările vecine cu Rusia

Trump i-a atacat pe liderii Europei în timpul apelului de după ședința Coaliției Voinței găzduită de Emmanuel Macron la Paris.

Conversația a fost aprinsă. Europenii nu se mai așteaptă ca Trump să impună sancțiuni Rusiei, au relatat Axios și Bild.

După apel, Trump a postat o fotografie împreună cu Putin din Alaska, privind bombardierele nucleare americane, dar analiștii nu s-au hazardat să interpreteze această postare. 

Trump este nemulțumit de planul Coaliției Voinței privind securitatea Ucrainei

Administrația Trump împinge și mai mult Europa să suporte o mai mare parte a poverii apărării, potrivit Financial Times, reactualizând planul de reducere a forțelor și a finanțării programelor militare.

❗️Trump lashed out at Europe during the call. The conversation was heated. Europeans no longer expect Trump to impose sanctions on Russia, Axios and Bild reported.

After the call, Trump posted a photo with Putin from Alaska🤔 pic.twitter.com/Slcas0Fwq9

— 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) September 4, 2025

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Trump i-ar fi propus un alt format de garanții de securitate, fără să dea detalii.

Anterior, s-a relatat, pe surse, că președintele SUA ar fi propus implicarea unor companii militare americane în Ucraina, probabil pentru a asigura zona de metale rare pe care a contractat-o.

Această propunere nu s-a regăsit în planul Coaliției Voinței pentru securitatea Ucrainei în cazul unui armistițiu, atât cât s-a aflat până acum.

Președintele rus, Vladimir Putin, respinge toate demersurile liderilor europeni, neavând nicio intenție de a se întâlni cu Zelenski și opunându-se categoric prezenței unor trupe din țări membre NATO în Ucraina.

Pentagonul i-a anunțat pe liderii Europei de suspendarea asistenței militare

Departamentul Apărării a notificat oficialii europeni cu privire la decizia de a suspenda asistența în temeiul Secțiunii 333 din Legea de Autorizare a Apărării Naționale, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și care au cerut să nu fie identificate.

Oficialii Pentagonului le-au spus de săptămâna trecută diplomaților europeni că SUA nu vor mai finanța programe de instruire și echipamente militare în țările est-europene. Estonia, Letonia și Lituania se numără printre principalii beneficiari ai acestui ajutor.

Fondurile sunt aprobate de Congres și sunt alocate în prezent până la sfârșitul lunii septembrie 2026, dar după aceea, administrația Trump nu intenționează să solicite fonduri suplimentare, potrivit The Washington Post.

Decizia ar putea însemna reducerea a sute de milioane de dolari pe care SUA îi direcționează acum către țările învecinate cu Rusia.

„Pierderea ajutorului va fi foarte dificilă pentru statele baltice. Întreaga idee este de a le face capabile să se apere”, a declarat amiralul în retragere Mark Montgomery.

Senatoarea Jeanne Shaheen a numit reducerile „un pas greșit care trimite un semnal absolut greșit în timp ce încercăm să-l aducem pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”.

În același timp, programul de finanțare militară externă al SUA nu este afectat. Potrivit surselor, decizia a fost luată pe fondul încercărilor de redirecționare a resurselor către regiunea indo-pacifică.

Europa, surprinsă de oprirea programelor militare ale SUA în țările vecine cu Rusia

Oficialii Pentagonului i-au informat pe ambasadorii mai multor țări europene despre reducerile planificate în timpul unei întâlniri cu ușile închise la Washington.

Potrivit a doi diplomați informați despre discuție, guvernele europene au fost surprinse de anunț și solicită mai multe informații de la Washington.

Un diplomat a declarat că statele europene încearcă acum să evalueze impactul potențial al acțiunii SUA și dacă pot compensa pierderea finanțării americane pentru consolidarea securității europene.

Un oficial al Casei Albe a declarat că această măsură se aliniază eforturilor lui Trump de a revizui și realoca asistența militară externă a SUA, pe care o anunțase.

Oficialul a explicat că această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu accentul pus de mult timp de președinte pe asumarea unei responsabilități mai mari de către Europa pentru propria apărare.

Anterior, presa a relatat că aliații europeni ai NATO au început pregătirile discrete pentru o potențială reducere a trupelor americane de pe continent. Aceștia cred că președintele SUA intenționează să redistribuie o parte din forțe în Asia și Orientul Mijlociu.

Discuțiile se concentrează pe trei aspecte cheie: câte trupe vor părăsi Europa, cât de rapidă va fi retragerea și dacă țările europene pot compensa absența unor capabilități majore ale SUA, în special în aviație, informații satelitare și logistică.

Ce se cunoaște despre planul Coaliției Voinței privind garanțiile de securitate pentru Ucraina

Întâlnirea liderilor Coaliției Voluntarelor de la Paris, din 4 septembrie, s-a încheiat cu unele rezultate concrete.

Citește și: Coaliția Voinței. Zelenski pleacă de la Paris cu rachete cu rază lungă de acțiune și trupe NATO

În special, au fost clarificate posibila dimensiune a contingentului european din Ucraina și rolul țărilor în sprijinirea misiunii militare, potrivit unor surse familiarizate cu negocierile.

Se vehiculează doar 11 țări care ar fi pregătite și dispuse să trimită trupe în Ucraina și să continue să lucreze la garanțiile de securitate după încheierea ostilităților.

Citește și: Rusia respinge garanțiile de securitate cerute de Kiev: „Garanții de pericol pentru Europa”

Regatul Unit, Franța, Suedia, Danemarca, Norvegia, statele baltice, Olanda, probabil Canada și Australia sunt pregătite să desfășoare trupe în Ucraina.

Misiunea terestră europeană este așteptată să fie formată din 25-30 de mii de soldați, Regatul Unit jucând rolul principal.

Turcia va asigura securitatea maritimă, în timp ce Statele Unite sunt așteptate să ofere securitate aeriană și informații, deși contribuția exactă a Washingtonului este acum neclară.