Trump cere revenirea NATO la „setările din fabrică”. Ucraina, Irak și Kosovo, primele vizate
Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, cer NATO să reducă drastic misiunile externe, inclusiv în Irak și Kosovo, și să limiteze parteneriatele globale, într-o strategie numită intern „revenirea la setările din fabrică”, potrivit unor diplomați aliați.
Administrația Trump intensifică presiunile asupra NATO pentru a restrânge activitățile externe ale alianței, inclusiv prin încheierea misiunii-cheie din Irak și reducerea prezenței militare în Kosovo, au declarat mai mulți diplomați pentru Politico.eu.
Trump cere revenirea NATO la „setările din fabrică”. Ucraina, Irak și Kosovo, primele vizate
Demersul reflectă viziunea administrației conduse de Donald Trump, care dorește transformarea NATO într-un pact strict de apărare euroatlantică.
În ultimele luni, Washingtonul a cerut și limitarea participării unor parteneri externi, inclusiv Ucraina și aliați din Indo-Pacific, la summitul NATO programat în iulie, la Ankara.
Inițiativa, cunoscută în interiorul alianței drept „revenirea la setările din fabrică”, vizează reducerea misiunilor de gestionare a crizelor și a parteneriatelor globale dezvoltate în ultimele decenii.
Citește și: BBC: Europa, sub presiune înainte de Conferința de la Munchen. Mai garantează Trump Articolul 5 NATO?
Adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a explicat recent filosofia administrației, denumită „NATO 3.0”.
„Nu toate misiunile pot fi prioritare. Nu toate capacitățile pot fi de aur. Gravitatea situației se măsoară prin capacitatea forțelor europene de a lupta, de a rezista și de a învinge”, a declarat acesta miniștrilor Apărării din alianță, precizând totodată că SUA rămân angajate în securitatea Europei.
Această strategie a stârnit nemulțumiri în rândul unor aliați.
„Renunțarea la inițiativele alianței în străinătate nu este abordarea corectă”, a avertizat unul dintre diplomați. „Parteneriatele sunt esențiale pentru descurajare și apărare.”
Citește și: Șeful NATO respinge ideea unei armate europene. Mark Rutte: „Europa nu se poate apăra fără SUA”
Presiuni pentru ieșirea din Irak
NATO desfășoară în Irak o misiune consultativă menită să sprijine instituțiile de securitate locale și să prevină revenirea grupării Statul Islamic.
Misiunea a fost lansată în 2018, în primul mandat al lui Trump, și extinsă ulterior la cererea Bagdadului.
Potrivit diplomaților, Washingtonul solicită încă din toamna trecută încetarea acestei operațiuni, în paralel cu retragerea a aproximativ 2.500 de militari americani.
Un oficial al administrației SUA a explicat pentru Politico că această decizie face parte din „angajamentul lui Trump de a pune capăt războaielor fără sfârșit”, precizând însă că retragerea are loc în „strânsă coordonare” cu autoritățile irakiene.
Kosovo, un punct sensibil pentru Europa
Și mai îngrijorătoare pentru aliații europeni este posibilitatea reducerii misiunii KFOR, forța NATO de menținere a păcii din Kosovo, unde participă și militari români. Misiunea, autorizată de ONU și activă din 1999, numără în prezent aproximativ 4.500 de soldați.
„Misiunea rămâne indispensabilă pentru securitatea regională”, a avertizat cercetătoarea Engjellushe Morina, subliniind riscul reaprinderii tensiunilor în Balcanii de Vest.
Un diplomat NATO de rang înalt a declarat că „situația se poate agrava rapid” dacă prezența alianței este diminuată.
Fără Ucraina și Indo-Pacific la summit
Washingtonul face presiuni și pentru excluderea Ucrainei și a partenerilor NATO din Indo-Pacific de la reuniunile oficiale ale summitului de la Ankara.
Potrivit fostei purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, o astfel de decizie „ar transmite un semnal că accentul se mută exclusiv pe problemele centrale ale NATO”.
Deocamdată, oficialii NATO susțin că nu există un calendar pentru încheierea misiunilor din Irak sau Kosovo și că orice decizie trebuie aprobată în unanimitate de toți cei 32 de aliați.
