Președintele american Donald Trump este așteptat marți în Europa, la Haga, pentru a participa la un summit NATO considerat de unii diplomați drept „cel mai important de la Războiul Rece încoace”.
Summit NATO la Haga, cel mai important de la Războiul Rece încoace. Trump, o enigmă pentru aliați
Reuniunea are loc într-un context internațional extrem de delicat: Statele Unite au lansat atacuri directe asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, iar Teheranul a ripostat cu rachete asupra bazelor americane din Qatar și Irak.
Este prima participare a lui Trump la un summit NATO după realegerea sa, iar așteptările sunt ridicate.
Liderii europeni speră să îl convingă să nu retragă trupele și capacitățile americane de pe continent, în ciuda tensiunilor comerciale și geopolitice care au marcat relațiile transatlantice în ultimele luni.
Citește și: Trump anunță încheierea războiului în Iran și amenință Rusia dacă dă focoase nucleare Teheranului
„Cu Rusia şi China atente la slăbiciunea Occidentului, ar fi fost un dezastru dacă Trump nu venea la summit”, a declarat pentru BBC un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.
O miză uriașă: banii și credibilitatea
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a construit acest summit în jurul lui Trump, mizând pe „lingușirea strategică” prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Țările europene s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare – exact ce a cerut Trump în primele săptămâni ale primului său mandat. Totuși, duminică, Spania a susținut că a obținut o derogare, ceea ce a fost negat ulterior de Rutte, generând incertitudine.
Citește și: Iranul a atacat bazele americane din Qatar, ripostând la loviturile SUA asupra siturilor nucleare
„Acest summit este despre credibilitate”, a subliniat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO.
Între timp, liderii europeni se tem că Trump ar putea lipsi de la reuniune, sub pretextul gestionării crizei cu Iranul sau al demersurilor pentru un eventual armistițiu între Teheran și Tel Aviv.
Trump – o enigmă pentru aliați
Comportamentul impredictibil al liderului de la Casa Albă continuă să alarmeze capitalele europene.
Deși administrația sa a numit recent un nou comandant suprem al forțelor NATO din Europa – generalul-locotenent Alexus Grynkewich – o garanție simbolică de angajament, surse de la Washington spun că revizuirea cheltuielilor militare ar putea duce la retragerea celor 20.000 de soldați americani suplimentari trimiși în Europa de Est în urma invaziei ruse din Ucraina.
Polonia, care alocă deja 4,7% din PIB pentru apărare – mai mult decât orice alt aliat NATO, inclusiv SUA – vine la summit cu o atitudine „încrezătoare”, în contrast cu Spania, unde disensiunile privind bugetul militar ar putea zgudui guvernul de coaliție.
Cheltuieli uriașe, presiune socială
Pentru a atinge pragul de 5% din PIB, guvernele europene vor fi nevoite să taie din cheltuielile sociale sau să introducă noi taxe. Unele țări, precum Estonia, au testat deja această variantă. Alte guverne, inclusiv cel britanic, pregătesc publicul pentru „alegeri dure” între pensii și tancuri, într-o ecuație clasică de tip „arme sau unt”.
Pe termen lung, NATO propune un compromis: 3,5% din PIB să meargă direct în apărare, iar 1,5% să fie cheltuiți pentru infrastructură și securitate cibernetică – o încercare de a îndulci pilula pentru țările cu bugete limitate și de a alinia Europa la nivelul de 3,4% al SUA.
„Vor fi necesare miliarde în plus. Iar banii trebuie să vină de undeva”, avertizează Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, citat de BBC.
Va fi acest summit un moment istoric?
Un alt subiect spinos este dacă SUA vor semna o declarație finală care să desemneze clar Rusia drept principala amenințare pentru NATO. În contextul presiunilor americane asupra Ucrainei și al retoricii blânde față de Moscova, liderii europeni se tem că Trump va evita o astfel de poziționare dură.
O problemă structurală a apărării europene este fragmentarea: 178 de tipuri de sisteme de arme în UE, 17 modele diferite de tancuri și o lipsă de compatibilitate care subminează eficiența operațională. Totuși, problema pare prea complicată pentru a fi rezolvată în acest summit.
Diplomații citați de BBC vorbesc despre un „moment de cotitură”. Dacă Europa își asumă angajamentul de a egala efortul militar al SUA, am putea asista la începutul unei noi ere în arhitectura de securitate globală.
Dar toate aceste speranțe – sau temeri – depind de un singur om: Donald Trump. Dacă va alege cooperarea sau confruntarea, este o necunoscută care planează ca o umbră asupra întâlnirii de la Haga.
„Depinde foarte mult de omul care va ajunge în Țările de Jos cu Air Force One”, conchide BBC.
