SUA și Israel pregătesc operațiune de extragere a uraniului îmbogățit din Iran. Ce precedente au existat
Negocierile de pace dintre SUA și Iran nu duc nicăieri. Posibilitatea unei operațiuni terestre cu risc ridicat pentru extragerea fizică sau securizarea stocului de uraniu puternic îmbogățit (HEU) al Iranului pare a fi ultima soluție. Au existat precedente.
Atât președintele SUA, Donald Trump, cât și premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, au făcut recent comentarii în care indică o posibilă operațiune de mare risc pentru a confisca materiale nucleare ale Iranului.
Președintele Donald Trump a făcut aluzie la trimiterea de trupe americane în Iran pentru a recupera uraniul puternic îmbogățit (HEU).
Comentariile sale vin după declarații similare pe aceeași temă, făcute duminică de premierul israelian Benjamin Netanyahu în emisiunea 60 Minutes.
SUA și Israel pregătesc operațiune de extragere a uraniului îmbogățit din Iran
Declarațiile transmit mesajul clar că există o coordonare privind o posibilă operațiune de extragere a uraniului îmbogățit, după stagnarea discuțiilor cu Iran, care se opune dezafectării programului său nuclear, potrivit War Zone.
O misiune în Iran pentru a scoate materialul nuclear puternic îmbogățit ar fi extrem de riscantă și foarte complexă. Totuși, astfel de operațiuni de securizare sau extragere a materialelor nucleare nu sunt lipsite de precedent.
De fapt, în ultimele opt decenii, Statele Unite au condus cu succes multiple misiuni secrete și semi-secrete pentru a îndepărta uraniu puternic îmbogățit (HEU) sau alte materiale nucleare de calitate militară din locații vulnerabile sau instabile.
Operațiunea Alsos (1944-1945). Germania a fost oprită să fabrice bomba nucleară
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, forțele aliate au debarcat în Normandia, Franța, în iulie 1944 și s-au îndreptat spre Germania după eliberarea Franței și a Italiei. Dinspre est, Armata Roșie Sovietică înainta spre Berlin după eliberarea Poloniei în iulie 1944.
Deși SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică erau aliați în timpul războiului împotriva Germaniei naziste, s-a dezvoltat o rivalitate intensă între aliații occidentali și Armata Roșie pentru a fi primii care ajungeau la Berlin.
Cine ar fi capturat primul capitala Germaniei ar fi obținut nu numai o zonă de ocupație mai mare și mai prestigioasă, ci și acces exclusiv și timpuriu la programul nuclear secret al Germaniei naziste, la oamenii de știință și la rezervele sale de uraniu.
În 1944, SUA lucra deja la Proiectul Manhattan pentru dezvoltarea bombelor atomice. Germania era cu ani înaintea restului lumii în dezvoltarea unei bombe atomice.
Uraniul a fost divizat pentru prima dată în Germania nazistă în 1938, iar fizicieni germani precum Werner Heisenberg și Carl Friedrich von Weizsäcker erau considerați lideri în domeniu.
În 1944, SUA au început Operațiunea Alsos, ca parte a Operațiunii Manhattan, prin care au trimis oameni de știință, spioni și oficiali militari în Europa, împreună cu armata care avansa, cu un obiectiv dublu: să obțină informații actualizate despre progresul programului atomic nazist și să captureze active nucleare germane, uraniu, reactoare cu apă grea și oameni de știință germani, înainte ca sovieticii să poată face acest lucru.
Misiunea Alsos a intrat în Germania la 24 februarie 1945.
Echipele Alsos au confiscat peste 1.100 de tone de minereu de uraniu dintr-o mină de sare de lângă Stassfurt, apă grea, reactoare prototip, mii de documente de cercetare și oameni de știință germani cheie asociați cu programul nuclear, înainte de sosirea sovieticilor.
Aceste active nucleare au fost transferate inițial în Marea Britanie. O mare parte din ele au fost în cele din urmă deturnate sau utilizate pentru a sprijini Proiectul Manhattan al SUA.
În iulie 1945, la aproape un an de la începerea Operațiunii Alsos, SUA au efectuat primul lor test nuclear, iar la o lună de la acel test, SUA au folosit bomba atomică în Japonia, încheind războiul.
Proiectul Sapphire, 1994. 600 kg de uraniu îmbogățit a fost extras din Kazahstan
În 1991, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, au reapărut temeri legate de proliferarea nucleară.
Unul dintre cele mai vulnerabile situri era Uzina Metalurgică Ulba din Ust-Kamenogorsk, Kazahstan, care adăpostea aproape 600 kg de uraniu puternic îmbogățit, suficient pentru peste 20 de bombe nucleare.
Uraniul puternic îmbogățit (HEU) era expus riscului de furt sau deturnare. Existau, de asemenea, temeri că țări precum Iran și Coreea de Nord ar fi interesate de acest HEU.
Pentru a asigura aceste 600 kg de HEU, SUA au constituit o echipă de căutare în caz de urgență nucleară formată din 31 de persoane, care includea și specialiști de la Departamentul Energiei și Pentagon. Echipa a zburat în secret cu un avion C-5 Galaxy.
Echipa a petrecut mai mult de patru săptămâni (din octombrie până în noiembrie 1994) ambalând materialul în secret extrem, în condiții dure, apoi l-a transportat pe calea aerului la uzina Y-12 din Oak Ridge, Tennessee, pentru a fi amestecat în uraniu slab îmbogățit, sub garanțiile AIEA.
Deși proiectul a fost un efort comun între Statele Unite, Kazahstan și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), acesta a fost totuși desfășurat sub acoperire pentru a evita alertarea altor puteri mondiale.
Succesul Proiectului Sapphire a consolidat încrederea conducerii politice și a planificatorilor militari din SUA, care au dovedit că o amenințare nucleară globală poate fi neutralizată prin ambalarea acestuia, încărcarea lui în aeronave de transport C-5 și zborul său pe o distanță de 9.900 de kilometri, în siguranța teritoriului american.
Demn de remarcat, Guvernul Kazahstanului fusese de acord și își dăduse consimțământul SUA pentru a securiza uraniul.
Totuși, replicarea acestui succes într-o țară ostilă, cu capacități militare considerabile și o voință puternică de luptă, și unde HEU este îngropat adânc în munți, va fi o operațiune cu risc ridicat.
Și în Venezuela SUA au executat o operațiune de securizare a uraniului
În mod similar, în 2003, SUA au retras peste 25.000 kg de documente/componente, inclusiv hexafluorură de uraniu, centrifuge P-2 complete și piese din rețeaua A.Q. Khan din Pakistan, informații despre proiectarea armelor nucleare și 13-17 kg de combustibil cu uraniu puternic îmbogățit.
SUA au eliminat cu succes aproape 13,5 kg de uraniu îmbogățit din reactorul de cercetare RV-1 închis de lângă Caracas, Venezuela, pe 10 mai, cu ajutorul guvernului venezuelean și al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
In a joint effort with the Venezuela and IAEA support, the United States has safely removed and transported all remaining enriched uranium (about 13.5 kg, enriched to just above 20% U-235) from the shutdown RV-1 research reactor near Caracas. pic.twitter.com/2A6rqj0tFe
— Open Source Intel (@Osint613) May 10, 2026
Trump nu s-a decis încă să dea undă verde
Repetarea unei astfel de operațiuni în Iran este însă plină de pericole și se poate termina într-un dezastru pentru SUA.
Conform obiectivelor declarate ale Administrației Trump, conflictul actual nu se încheie cu adevărat până când uraniul îmbogățit, probabil în cea mai mare parte îngropat în molozul complexului nuclear subteran Isfahan, nu este scos din țară.
Estimările arată că în acest stoc, depozitat în rezervoare cilindrice, este probabil suficient material pentru a construi 12 focoase nucleare.
Într-o declarație acordată emisiunii 60 Minutes, Netanyahu a părut mai direct în legătură cu o posibilă incursiune terestră în Iran, dar evaziv în ceea ce privește detaliile. Întrebat cum își imaginează că uraniul puternic îmbogățit va fi extras din Iran, Netanyahu a declarat: „Intri și îl scoți.”
Q: How do you envision the highly enriched uranium will be removed from Iran?
— Poshan wamutu (GMUIPE) (@PoshianW) May 10, 2026
Netanyahu: You go in and you take it out.pic.twitter.com/mUmIeFoOFV https://t.co/9iJ5vn84hT
„Cu ce? Cu forțe speciale din Israel, cu forțe speciale din Statele Unite?”, a fost întrebat liderul israelian.
„Ei bine, nu voi vorbi despre mijloace militare, dar despre ceea ce mi-a spus președintele Trump, «Vreau să intru acolo». Și cred că se poate face fizic. Nu aceasta este problema. Dacă ai un acord și intri și îl scoți, de ce nu? Aceasta este cea mai bună cale.”
Guvernul israelian dorește ca Trump să ordone o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, a relatat Axios luni.
Oficialii israelieni spun că Trump ezită să ordone o astfel de operațiune deoarece este extrem de riscantă.
Citește și: Iranul avertizează SUA că va răspunde în cazul unei agresiuni. Reacție violentă la declarațiile lui Trump
Fostul comandant al Comandamentului Central al SUA, generalul în retragere Joseph Votel, a spus că o astfel de acțiune este extrem de riscantă și s-ar putea să nu își atingă scopul.
Însă încetarea războiului cu Iranul depinde de această extracție de uraniu.
Până la un asemenea ordin, Trump are în vedere Proiectul Libertate, efortul de a ghida transportul maritim comercial prin Strâmtoarea Ormuz, pe care l-a întrerupt după 36 de ore săptămâna trecută.
De asemenea, el analizează dacă să „reia campania de bombardamente și să atace cele 25% din țintele identificate de armata americană, dar pe care nu le-a lovit încă”.
