SUA reduc trupele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia după retragerea din România. Reacția NATO

Administrația Trump a informat mai multe capitale europene despre o „recalibrare marginală” a forțelor americane din Europa de Est, măsură care va fi aplicată începând de luna viitoare.

SUA reduc trupele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia după retragerea din România. Reacția NATO

După retragerea unei brigăzi din România, Statele Unite intenționează să reducă prezența militară și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia – o decizie care a provocat reacții dure atât în Congresul american, cât și în rândul diplomaților NATO.

Oficialii americani au transmis că reducerea trupelor este motivată de faptul că „armatele europene sunt acum mai bine pregătite decât în anii precedenți”, iar ajustarea limitată ar fi „adecvată”.

Totuși, potrivit surselor diplomatice citate de Kyiv Post, această decizie ridică întrebări serioase privind angajamentul Washingtonului față de flancul estic al alianței.

Citește și: Bolojan, chemat de PSD în Parlament pentru pensii, criza energetică și retragerea trupelor SUA

Pentagonul a precizat că forțele americane din Polonia și statele baltice vor rămâne neschimbate, în încercarea de a calma temerile privind o eventuală slăbire a apărării colective.

Reacții dure în Congresul american

Anunțul a fost întâmpinat cu critici din ambele tabere politice. Deputatul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a declarat că este „profund îngrijorat” de reducerea trupelor americane din România.

„În calitate de șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de rapoartele privind reducerea forțelor americane din România”, a scris Turner pe rețelele sociale, subliniind necesitatea unei prezențe americane „robuste și hotărâte” în Europa de Est, în contextul „acțiunilor agresive ale Rusiei împotriva țărilor din flancul estic”.

Citește și: UE: Retragerea trupelor SUA din România nu afectează Programul de Apărare a Flancului Estic în 2026

La rândul ei, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a calificat măsura drept „o mișcare profund greșită, care subminează eforturile noastre de a-l presa pe Putin să vină la masa negocierilor”.

„Această decizie trimite exact semnalul greșit lui Vladimir Putin”, a declarat Shaheen, lăudând România ca „aliat model” pentru contribuțiile sale la apărare.

Ea a cerut președintelui Trump să „clarifice angajamentul nostru față de aliați precum România”, avertizând că „credibilitatea SUA în cadrul NATO este în joc”.

Diplomații avertizează: „Simbolism negativ, dar nu un dezastru”

Fostul secretar de stat adjunct Daniel Fried, diplomat cu experiență în politica est-europeană a SUA, consideră că decizia are mai degrabă o motivație birocratică decât una strategică.

„Reducerea este o greșeală. Trimite un semnal greșit lui Putin, sugerând că nu suntem pregătiți să rezistăm agresiunii ruse”, a declarat Fried.

Totuși, el a subliniat că impactul militar este limitat: „Cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar. Dar semnalul este negativ.”

Fried a descris decizia drept „un compromis birocratic”, explicând că fracțiunile din administrația Trump sunt împărțite între o strategie „Asia First”, axată pe China, și una de tip „Fortress North America”, concentrată pe apărarea teritoriului american.

„Se pare că cei care doreau o retragere majoră din Europa au obținut mult mai puțin decât doreau. Este un simbolism negativ, dar nu o retragere strategică”, a precizat el.

Diplomatul a încheiat într-o notă prudent optimistă: „Dacă acestea se vor dovedi a fi doar retrageri simbolice, nu este bine – dar nici dezastruos.”