SUA-IRAN/ Arta de a nu cădea de acord

DE Bill Powell | Actualizat: 11.05.2018 - 19:32

Ediția americană a Newsweek analizează cum poate decizia lui Donald Trump de retragere din acordul nuclear cu Iran să arunce SUA înapoi în „mlaștina" din Orientul Mijlociu.

SHARE

Cu patru zile înainte de termenul limită fixat pe 12 mai, Donald Trump a denunțat acordul nuclear iranian. Așa cum a repetat cu obstinație încă din campania sa electorală, actualul președinte american a considerat mereu acordul parafat de Barack Obama cu Teheranul- realizarea sa de politică externă negociată cu alte 5 țări- drept un ”dezastru”, ”cea mai proastă afacere încheiată vreodată”. Un acord mort, din perspectiva actualei administrații de la Washington. 

Aliații Americii - Marea Britanie, Franța și Germania- s-au declarat dezamăgiți de decizia lui Trump, chiar dacă președintele american i-a informat în săptămânile de dinaintea luării ei.

Totodată, s-au angajat să păstreze acordul cu Iranul, dar, cel mai probabil, este vorba de o retorică pentru opinia publică din țările lor. 

Revenirea sancțiunilor

Decizia lui Trump deschide calea pentru revenirea sancțiunilor împotriva Iranului, în două etape. În 90 de zile, sectoarele-cheie ale economiei SUA, finanțele și industria auto, vor aplica noi sancțiuni, iar, în 180 de zile, industria energetică a Teheranului – principalul său sector economic-  va fi din nou vizat.

Este de așteptat ca "sancțiuni secundare" să fie aplicate și împotriva oricăror  companii străine care desfășoară activități în aceste sectoare economice. Acest lucru afectează cel mai mult Europa. "Europenii se află acum între ciocanul lui Trump și nicovala iraniană", explică Mark Dubowitz, director executiv al Fundației pentru apărarea democrațiilor, un think- tank cu sediul la Washington. 

Dubowitz a petrecut două săptămâni în Europa, discutând despre acordul iranian cu aliații Americii. El a prezis că majoritatea companiilor europene vor refuza  să facă afaceri cu Iranul, lăsând doar Beijing-ul și Moscova - ceilalți doi semnatari ai acordului, să profite.

Tabere republicane

Decizia președintelui Trump pune capăt unei dezbateri acerbe în cadrul administrației sale. O tabără dorea ca SUA să rămână în acordul cu Iranul (intitulat Planul de acțiune comun sau JCPOA) și să se încerce îmbunătățirea lui, cu ajutorul Marii Britanii, Franței și Germaniei, care să preseze Iranul să accepte condiții mai dure.

Din această tabără a făcut parte secretarul apărării, James Mattis, cel care a declarat că acordul din 2015 a fost eronat, dar merită menținut. Există informații că gruparea pro-acord a făcut progrese în ultimele săptămâni, pentru a-i determina pe europenii să accepte că este nevoie de modificarea sa,  pentru a controla și tempera programul iranian  de rachete balistice și influența sa malignă în Orientul Mijlociu. "Se reușise acest lucru în proporție de 95%", susține Dubowitz.

O nouă paradigmă

Cu toate acestea, numirea lui John Bolton în poziția de consilier în domeniul securității naționale, și mutarea lui Mike Pompeo din fruntea CIA în funcția de Secretar de Stat (ministru de externe) au întărit tabăra celor se opuneau păstrării acordului cu Iranul și au întărit instinctele Trump. 

Administrația Trump s-a mișcat repede pentru a preîntâmpina criticile pe această temă,  pe care, de altfel, le-au și primit de la oficialii administrației Obama și de la mass media. Barack Obama, însuși, a condus corul celor care au acuzat greșeala denunțării acordului cu Iranul. 

A fi sau a nu fi război

Principala critică a fost că retragerea SUA va determina, mai devreme sau mai târziu, o acțiune militară împotriva Teheranului, care se va grăbi să construiască bomba atomică, ca o consecință a denunțării acordului. Este vorba de argumentul că singura alternativă la acordul cu Iranul este, în cele din urmă, războiul.

Administrația Trump respinge această teorie. În primul rând, Washingtonul nu crede că Iranul va construi o bombă, deoarece este interesată să-și bazeze programul nuclear pe o tehnologie mai sofisticată decât deține în prezent. Tehnologie care, pe viitor, Teheranul speră că ar putea fi acceptată de acordul JCPOA . ”Nu luați acest lucru drept o garanție”, avertizează oficialii administrației Trump. ”Întrebați-l pe Ali Akbar Salehi, coordonatorul programului nuclear iranian”, adaugă el. 

"Potrivit JCPOA, ne-am păstrat programul nuclear în concordanță cu nevoile noastre de cercetare și dezvoltare", a declarat el într-un interviu din 2015.

Blocaj

Administrația Trump consideră că păstrarea acordului nuclear împiedică SUA și aliații săi să confrunte mai eficient Iranul în regiune. În opinia Washingtonului,  jumătate de milion de oameni morți în Siria, statul clientelar Iranului, sunt consecința reticenței lui Obama de a confrunta  Teheranul. 

Nu în ultimul rând, ei nu cred că retragerea SUA din acord va duce la o criză cu aliații- cheie din UE, deoarece europenii și, în cele din urmă, iranienii, vor reveni asupra înțelegerii. 

Întrebarea este: va confrunta Donald Trump Iranul în Orientul Mijlociu? Până în prezent a dovedit că nu se dă în lături de la acțiuni în forță. Mărturie stau cele două atacuri cu rachete, pe care le-a ordonat după folosirea de către Bashar al- Assad a armelor chimice în Siria. 

La bază, Trump este un izolaționist, așa că ieșirea sa la rampă va necesita o diplomație multi- fațetă.

Obiective

Marea provocare este: păstrarea aliaților occidentali împreună, readucerea Iranului la masa tratativelor, pentru a negocia un acord mult mai restrictiv (din perspectiva Teheranului) și avertizarea mullahilor că Iranul va plăti un preț sever. Nu doar economic, ci, dacă este necesar, unul militar, dacă nu manifestă flexibilitate.

(Articol publicat în ediția electronică a Newsweek SUA)

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.