„Sfârșitul unei ere” pentru Putin. Rusia, tot mai izolată pe scena globală. Aliații dictatori se prăbușesc
Războiul din Ucraina s-a transformat într-un conflict de uzură, iar rețeaua globală de aliați a Moscovei începe să se destrame. Sub presiunea unei administrații americane tot mai beligerante, ambițiile geopolitice ale lui Vladimir Putin par să intre într-o fază de declin.
Proiectul de mare putere al președintelui rus Vladimir Putin se confruntă cu ceea ce chiar susținători ai războiului descriu drept „sfârșitul unei ere”, în contextul blocajului militar din Ucraina și al incapacității Kremlinului de a-și proteja aliații-cheie de acțiunile Statelor Unite conduse de Donald Trump.
„Sfârșitul unei ere” pentru Putin. Rusia, tot mai izolată pe scena globală. Aliații dictatori se prăbușesc
Când Rusia a invadat Ucraina, Putin le-a promis rușilor că „o vor face din nou”, evocând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste.
Astăzi, promisiunea s-a împlinit doar pe jumătate. Războiul care trebuia să dureze trei zile s-a prelungit peste durata luptei sovietice împotriva Germaniei, depășind pragul de 1.418 zile.
După aproape patru ani de conflict, Moscova a reușit să ocupe doar o parte din teritoriul ucrainean, cu populație oricum majoritar rusească, dar cu un cost colosal estimat la aproximativ 1,1 milioane de victime rusești și cu perturbări interne tot mai grave și atacuri ucrainene tot mai dese asupra teritoriului rusesc, potrivit Politico.eu.
Citește și: Putin vrea să adoarmă Occidentul: „Reînarmarea NATO nu este o amenințare”
Chiar zilele trecute, circa 600.000 de persoane au rămas fără electricitate în regiunea rusă Belgorod, în urma unui atac ucrainean cu rachete.
Ambițiile de „mare cuceritor” ale lui Putin, în declin
În timp ce armata rusă este blocată total în Ucraina, rețeaua de alianțe globale construită de Putin în ultimele două decenii pare să se destrame mai repede decât și-ar fi imaginat vreodată dictatorul de la Moscova.
Kremlinul a fost pus în defensivă în Orientul Mijlociu după prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad în Siria, la finalul anului 2024, pierzând astfel un aliat strategic de lungă durată.
Citește și: Trump nu vrea să-l „deranjeze” pe Putin. A desființat grupul format pentru a pune presiune pe Rusia
Moscova nu a reușit nici să își protejeze principalul partener din America de Sud. La începutul acestei luni, Statele Unite l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, un lider apropiat de Kremlin, care participase cu doar câteva luni înainte la parada de Ziua Victoriei de la Moscova.
Situația a fost agravată de confiscarea fără precedent de către SUA a unui petrolier sub pavilion rusesc, un gest pe care Moscova nu a fost capabilă să îl împiedice sau să îl contracareze.
Iranul, gata să cadă
Cu doar un an în urmă, Putin semna un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Iran. Astăzi, regimul de la Teheran, care a furnizat Rusiei drone Shahed pentru războiul din Ucraina, se confruntă cu proteste interne de amploare istorică, iar Donald Trump a sugerat posibilitatea unei intervenții militare americane.
Potrivit expertului Nikita Smagin, colaborator al Carnegie Endowment for International Peace, Moscova a livrat recent Iranului vehicule blindate Spartak și elicoptere de atac, probabil pentru a ajuta regimul să respingă protestele. Cu toate acestea, el avertizează că Teheranul nu își face iluzii privind sprijinul real al Rusiei în caz de criză majoră.
„Iranienii știu că, dacă situația devine cu adevărat critică, Rusia s-ar retrage, așa cum a făcut în cazul lui Bashar al-Assad”, a spus Smagin.
Putin, criticat din interiorul Rusiei
Nemulțumirile sunt tot mai vizibile și în interiorul Rusiei.
„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris un blogger militar pro-război cunoscut sub pseudonimul Maxim Kalashnikov, criticând conducerea rusă pentru că a investit mai mult în imaginea de mare putere decât în consolidarea reală a acesteia.
Fostul diplomat rus Boris Bondarev a declarat că alianța globală inspirată de Moscova a fost „în mare parte o ficțiune”.
„Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte din vreun imperiu rus. După invadarea Ucrainei, era important pentru Rusia să arate că nu este singură, dar asta este propagandă”, a spus el.
În pofida eșecurilor, Kremlinul nu dă semne că și-ar tempera poziția. Purtătorii de cuvânt ai Moscovei încearcă să prezinte acțiunile Washingtonului drept dovada că Rusia a avut dreptate să invadeze Ucraina.
Alți comentatori minimalizează comparațiile istorice, susținând că, spre deosebire de Al Doilea Război Mondial, doar o mică parte a populației ruse este implicată activ în conflict.
Putin nu a comentat public pierderea aliaților din Venezuela sau Iran, preferând să lase subalternii să gestioneze veștile negative pentru regimul să dictatorial.
Potrivit lui Bondarev, Kremlinul percepe acțiunile SUA ca pe o încercare de a împinge Rusia într-un colț și va căuta să își demonstreze forța, în special în Ucraina, inclusiv prin utilizarea unor arme precum racheta hipersonică Oreșnik.
„Chiar dacă este slab, Kremlinul va căuta să arate că este puternic”, a avertizat Bondarev.
