Austria: trei alegeri de land în această primăvară
Poate părea ciudat, dar privite dinspre România, poate că cele mai importante alegeri care se vor desfășura în Europa sunt cele pentru adunarea legislativă a landului Austria Inferioară, prevăzute pentru pentru 29 ianuarie. Există o convingere larg răspândită că tocmai aceste alegeri au determinat veto-ul austriac la extinderea Spațiului Schengen, în condițiile în care migrația a devenit o temă preocupantă în Austria.
Dar, apropos de Austria, s-ar putea ca ecuația să fie ceva mai complicată. Încă două landuri urmează să-și reînnoiască parlamentele în această primăvară. La 5 martie au loc alegeri în Carinthia, regiunea de baștină a liderului istoric al extremei drepte austriece, Jorg Heider și unde partidul naționalist și eurosceptic FPO (Partidul Libertății) speră într-o revenire, tocmai pe fondul nemulțumirilor provocate de migrație. Iar în aprilie au loc alegeri în landul Salzburg.
La nivel național, partidul aflat pe primul loc în sondaje este FPO, cu 28%, potrivit datelor integrate publicate de Politico. Însă extrema dreaptă și-ar găsi cu greu parteneri de coaliție pe scena austriacă. Pe locul doi în intențiile de vot figurează social-democrații, (SPO) cu 25%, în timp ce partidul popular al cancelarului Karl Nehammer (OVP) a căzut pe locul al treilea, cu 21%. În jurul liniei de 10% găsim pe NEOS, de orientare liberală și Verzii.
Urmează, așadar, nu câteva săptămâni ci peste trei luni de agitație electorală în Austria.
Dar mai multe confruntări electorale din 2023 ar putea influența serios relațiile în cadrul Uniunii Europene.
2. Prezidențiale în Cehia: va da Babis marea lovitură?
În Cehia, este programat primul tur al alegerilor prezidențiale, în 13 și 14 ianuarie. Fostul premier Andrej Babis, din partea partidului populist și eurosceptic ANO, a avut de făcut față unui proces în care a fost acuzat fraudarea fondurilor europene. Babis a respins mereu acuzațiile de fraudă, spunând că acestea sunt motivate politic. Luni, 9 ianuarie, un tribunal din Praga l-a achitat pe Babis, ceea ce ar putea constitui un impuls în persoectiva alegerilor.
El va avea doi candidați majori în primul tur, pe economista Danuše Nerudová, din partea alianței de centru-dreapta Spolu și pe pe generalul în rezervă Petr Pavel, fost președinte al Comitetului Militar al NATO, candidat independent, susținut, de asemenea, de Spolu.
Conform Politico, Babis conduce în intențiile pentru primul tur, cu 28%, urmat îndeaproape de Pavel (26%) și Nerudová (25%). Proiecțiile pentru turul al doilea îl indică însă pe Babis ca perdant clar, indiferent de adversar. Fostul premier n-ar putea strânge mai mult de 40% din voturi, în cel de-al doilea tur.
Cu noul ei guvern de centru-dreapta, instalat după alegerile legislative din octombrie 2021, Cehia s-a dovedit un partener esențial al taberei occidentale, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Și, chiar dacă atribuțiile președintelui sunt limitate, accederea la putere a lui Babis ar putea arunca o umbră de îndoială asupra comportamentului viitor al Cehiei.
3. Grecia: alegeri parlamentare sub semnul scandalului interceptărilor ilegale
Vara va fi dominată de alegerile parlamentare din Grecia (7 iulie) și alegerile prezidențiale din Turcia (18 iunie și 2 iulie). Tensiunile dintre cele două țări au crescut mult în ultimii ani, mai ales pe fondul disputelor privitoare la frontierele maritime și accesul la resursele de hidrocarburi din Marea Egee. Situația s-ar putea tensiona chiar și mai mult pe fondul campaniilor electorale din cele două țări.
În Grecia, guvernul de centru dreapta de la Atena, al lui Kiriakos Mitsotakis, a reușit stabilizarea economiei țării după o criză de un deceniu, dar se află sub tirul acuzațiilor privind folosirea ilegală a sistemelor-spion împotriva unor opozanți, jurnaliști sau activiști civici. Chiar și așa însă, Noua Democrație, partidul lui Mitsotakis, ar înregistra un avans destul de confortabil, de aproape 40%, cu 9 procente peste formațiunea de stânga Syriza, potrivit datelor publicate de Euractiv în decembrie. Politică dă însă o prognoză mai strânsă, 36% Noua Democrație față de 29% Syriza.
4. Turcia: sub presiune, Erdogan mizează pe sistemul represiv
De partea cealaltă a Mării Egee, președintele Recep Tayyip Erdogan se luptă cu o situație economică extrem de proastă, cu o inflație galopantă (80%), care a lovit nemilos chiar în baza sa electorală, alcătuită în special din mici antreprenori și persoane cu venituri mici sau medii.
Erdogan, care a concentrat în mâinile sale întreaga putere în Turcia și are la dispoziție un întreg sistem represiv. În decembrie, principalul adversar politic al lui Erdogan, Ekrem Imamoglu, primarul metropolei Istanbul, a fost condamnat la doi ani și șapte luni de închisoare, pentru declarații pe care le-a făcut în urma alegerilor locale din 2019.
Erdogan speră că alegerile din iulie îi vor reconfirma puterea absolută, în perspectiva aniversării din noiembrie a 100 de ani de la fondarea republicii. O consolidare a puterii lui Erdogan va face din Ankara un partener și mai dificil pentru europeni în dosare cum ar fi migrația, războiul din Ucraina sau resursele de hidrocarburi din Marea Egee, un punct extrem de sensibil în relațiile greco-turce. De asemenea, guvernul turc continuă să se opună accesului în NATO pentru Finlanda și Suedia.
Totuși, mai multe sondaje de opinie publicate în presa din Turcia, cum ar fi cel din ziarul Hurryiet, din lua noiembrie, îl dau drept câștigător al turului doi pe Mansur Yavaș, din partea partidului Republican al Poporului (CHP).
5. Polonia: în conflict cu UE, PiS așteaptă reconfirmarea la urne
În noiembrie sunt prevăzute alegeri legislative în Polonia, un examen important pentru partidul de guvernământ, Lege și Justiție(PiS), aflat în conflict deschis cu instituțiile europene.
Varșovia a fost sancționată de 1 milion de euro pe zi, începând cu octombrie 2021 pentru nerespectarea unei hotărâri a Curții de Justiție a UE de suspendare a controversatului mecanism disciplinar pentru judecători. Acum Polonia datorează 436 de milioane de euro.
Citește și: Niciun avion nu mai zboară în SUA. Defecțiune la sistemul informatic al autorității aeriene
De asemenea, Comisia Europeană a blocat PNRR-ul polonez, de 35 de miliarde de euro, până când Varșovia nu va îndeplini etapele convenite în anularea schimbărilor aduse sistemului judiciar și repunerea în funcție a judecătorilor demiși. Cu cât timpul trece, cu atât banii din planul de redresare se vor dovedi mai dificil de atras, chiar dacă vor fi eliberați într-o bună zi. Cu toate acestea , partidul de guvernământ, Lege și Justiție (PiS) nu a cedat niciun centimetru în fața cerințelor europene.
În 2019, PiS a câștigat la limită alegerile parlamentare, pierzând însă majoritatea în Senat. Datele furnizate de Politico pentru luna decembrie arată că PiS menține încă un avantaj liniștitor față de rivalul său liberal Coaliția Civică (KO) – 37% față de 29%, însă opoziția ar putea alinia mai multe formațiuni centriste și de centru-stânga, care împreună ar putea constitui o majoritate. Partida rămâne deschisă în Polonia.
6. Spania: legislative la sfârșitul mandatului la președinția UE
În sfârșit, în decembrie sunt programate alegerile parlamentare în Spania, țară care în partea a doua a anului va asigura și președinția rotativă a Uniunii Europene. Lupta pentru supremație se anunță strânsă între socialiștii premierului Pedro Sanchez și Partidul Popular. Potrivit datelor publicate de Politico, popularii sunt creditați în sondaje cu 31% din intențiile de vot, față de 25% în dreptul socialiștilor.
Iar întrebarea este în ce măsură deciziile președinției spaniole a UE ( eventual, și cea privitoare la Spațiul Schengen) vor fi influențate de campania electorală.
