Pentru că Turba este o navă- fantomă, care operează în afara sectorului maritim oficial, îi lipsește protecția împotriva unor astfel de nenorociri. Dintr-o dată, ea a devenit problema Indoneziei.
Nenorocirea cu cargoul petrolier Turba s-a produs la doar câteva luni după ce o soartă similară a avut Pablo, un alt tanc petrolier-fantomă, despre care se credea că transporta petrol iranian.
Rusia, între 400 şi 650 de nave şubrede
Acesta a luat foc în largul coastei Malaeziei. Și este doar, ca să spunem așa, vârful aisbergului. De când Rusia a invadat Ucraina, un flux constant de astfel de nave slăbite, fără protecție de asigurare, s-au alăturat flotei-fantomă - și multe dintre ele au avut accidente.
Această situație prezintă riscuri enorme pentru navele care respectă legea, pentru mediu și pentru țările nefericite care controlează apele în care au loc aceste accidente., conform Politico.
Deoarece sancțiunile occidentale au interzis comercializarea unei game largi de mărfuri rusești și au limitat prețul petrolului rusesc, asigurătorii occidentali – care domină piața – nu mai asigură astfel de transporturi.
Citeşte şi: Preşedintele Lukoil, a doua mare companie petrolieră din Rusia, a murit „subit”. Avea 66 de ani
Companiile care încă mai doresc să se angajeze în acest comerț ilegal s-au îndreptat în schimb către nave învechite, cu proprietar obscur, care nu dispun de certificare internațională și asigurări.
„Foicica de hârtie pe care o poate avea o astfel navă, în care scrie că este asigurată, nu merită hârtia pe care este scrisă”, spune Simon Lockwood, director maritim la brokerul de asigurări WTW.
Două treimi dintre tancurile care transportă țiței Ural rusesc sunt acum asigurate de firme necunoscute. Și, pentru că le lipsește asigurarea adecvată, și își ascund proprietarul.
Citeşte şi: VIDEO Explozie uriașă la un depozit de petrol din stațiunea favorită a lui Putin de la Marea Neagră
Oficial, ele nu există. Dar navighează pe oceanele lumii și pot provoca daune considerabile. Fenomenul este relevant pentru că denotă disperarea Moscovei.
Rusia extrage cantităţi considerabile de ţiţei Ural, pe care înainte le exporta masiv, în primul rând prin corporaţia Rosneft, condusă de Igor Secin, unul dintre siloviki cu care s-a lansat Putin în afacerile globale, alături de Alexei Miller (CEO Gazprom), de exemplu.
În vremurile bune, Secin făcea motor biking, pe autostrăzile din Statele Unite, împreună cu Rex Tillerson, bosul Exxon Mobil, ulterior devenit secretar de stat al SUA, sub preşedinţia lui Donald Trump.
Acum, Moscova are două alternative. Fără să poată să vândă la fel de mult, poate să micşoreze drastic producţia şi să fie obligată să facă concedieri masive, care vor duce la adâncirea crizei sociale, ori să încerce să mai atenueze aterizarea dură din domeniu, vânzând la negru.
Ceea ce şi face.
