„Dacă R. Moldova ar dori să-și distrugă propriul stat, acesta (aderarea la NATO) este cel mai simplu mod. Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda și Suedia, pe neobservate și rapid se vor folosi de situație și vor intra în NATO și nu vor fi consecințe pentru propriul stat, atunci ei trebuie să-și aducă aminte de altceva. Și anume, trebuie să-și aducă aminte de faptul că în Finlanda sunt două limbi de stat și acolo sunt respectate popoarele care locuiesc pe teritoriul lor. Iar în R. Moldova este Găgăuzia și Transnistria, care este populată de vorbitori de limbă rusă și care și-a exprimat demult voința, încă la începutul anilor ’90” a declarat Kalașnikov.
De asemenea, oficialul rus a subliniat că atitudinea Rusiei față de o eventuală intrare a Republicii Moldova în NATO va fi negativă, întrucât aceasta ar reprezenta un ”pericol pentru securitatea” Rusiei.
„Un lucru e să faci o astfel de declarație și cu totul altul este când statul chiar intră în alianța militară. De obicei, noi reacționăm la acțiunile întreprinse. În ultima perioadă, R. Moldova ne întristează cu un șir de decizii ale sale. Însă MID-ul nostru știe cum să reacționeze la declarațiile președintelui Maia Sandu” a conchis Kalașnikov, potrivit Vedomosti.RU
Republica Moldova se uită tot mai mult spre NATO
Republica Moldova își pune tot mai des întrebarea dacă se poate apăra sigură sau ar trebui să adere la o alianță mai mare, a declarat Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, în cadrul unui interviu acordat Politico.
“Există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Întrebată despre o posibilă aderare la NATO, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus mărturisit că poartă discuții despre capacitatea țării de a se apăra, iar dacă ajunge la concluzia că au nevoie de ajutor va lua în considerare să schimbe constituțional neutralitatea.
„Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea.
„Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.”
Totuși, Maia Sandu s-a ferit să numească alianța NATO, din cauza președintelui Vladimir Putin, care a avertizat cu privire la continuarea cooperării militare între Moldova și aliații occidentali.
Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut.
Comentarii 0