În cadrul dezbaterilor de la Strasbourg, România și Bulgaria au lansat un „asalt” în Parlamentul UE pentru aderarea la Schengen. Europarlamentarul bulgar Kiuciuc a subliniat că întârzierea în acest proces ar putea submina realizările obținute în cei peste 70 de ani de existență a UE.
România și Bulgaria, asalt în Parlamentul UE pentru aderarea la Schengen. Riscuri pentru viitorul UE
Europarlamentarul a argumentat ferm că cetățenii bulgari și români merită tratament echitabil și că aceștia nu ar trebui să fie discriminați pe baza originii lor.
„Riscăm să subminăm bazele a tot ceea ce am realizat în acești peste 70 de ani”, a spus europarlamentarul bulgar, Ilhan Kiuciuc.
Kiuciuc a subliniat, de asemenea, impactul economic negativ asupra Bulgariei, adăugând că integrarea acestor țări în Schengen este esențială pentru o Uniune Europeană puternică și competitivă.
Premierul bulgar, Nikolai Denkov, prezent la dezbaterile de la Strasbourg, a susținut această poziție, subliniind că Bulgaria a îndeplinit toate cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.
El a atras atenția asupra faptului că orice întârziere suplimentară în acest proces ar fi inacceptabilă și demotivantă atât pentru țara sa cât și pentru România.
Denkov a pledat pentru echilibrul între solidaritate și oportunități reale, subliniind că aderarea la Schengen și la zona euro reprezintă un pas crucial în finalizarea integrării europene a Bulgariei.
„Dacă vreți să avem o Uniune care se bazează pe o economie puternică, competitivă, o Uniune care se bazează pe piața unică, Bulgaria și România trebuie să facă parte din Schengen. Aș dori să reamintesc că Bulgaria a îndeplinit toate cerințele pentru acceptarea sa în spațiul Schengen și orice viitoare întârziere este inacceptabilă și demotivantă pentru țara noastră”, a spus el.
De asemenea, premierul bulgar a menționat provocările continue pe care Bulgaria le întâmpină din partea Rusiei, subliniind importanța apartenenței depline la UE și NATO pentru securitatea țării. În timpul discursului său, Denkov a evidențiat că aderarea la Schengen și la zona euro este esențială pentru continuarea dezvoltării democratice și europene a Bulgariei.
„Înțelegem că, în prezent, însăși funcționarea acordului Schengen se confruntă cu probleme serioase și multe țări reiau controalele la frontiere, dar nu credem că acesta poate fi un argument pentru neacceptarea Bulgariei și României. Cu cele două țări ale noastre în spațiul Schengen, granițele Europei vor fi mai bine protejate, iar Europa va fi mai puternică”, și-a încheiat Denkov discursul.
Bulgaria propune României să „șantajăm” Austria dacă nu intrăm în Schengen.
Un europarlamentar bulgar a cerut ca România și Bulgaria să „șantajeze” Austria dacă nu ne acceptă în Schengen. El a cerut să deschidem granițele și să inundăm Europa cu migranți.
Dacă până acum, Bulgaria a adoptat „calea diplomatică” în încercarea de a convinge Austria să ne primească în Schengen, condamnând de mai multe ori atitudinea „războinică” a României în fața Vienei, de această dată, vecinii bulgari au înțeles că nu pot schimba nimic în discursul Austriei.
„Ar trebui să facem ceva. Ar trebui să nu ne mai plângem și să începem să facem ceva. Poate ar trebui să luăm în considerare posibilitatea de a deschide granițele, dacă nu suntem acceptați în acest spațiu economic.
Citește și: Alegerile din Olanda ar putea lăsa Austria „singură” împotriva României privind aderarea la Schengen
Pentru că, să fim sinceri, anul viitor vor avea loc alegeri europene și nicio țară nu își va permite să își schimbe politica de migrație, mai ales cu această presiune uriașă venită dinspre Orientul Mijlociu, inclusiv dinspre Turcia", spune Peter Vitanov, europarlamentar bulgar.
Cu alte cuvinte, europarlamentarul spune să deschidem granițele și să „invadăm” Europa și Austria cu migranți.
Speranțe deșarte pentru Schengen
"Nu sunt foarte optimist. Din păcate, la începutul acestui an ne bazam pe președinția spaniolă pentru a rezolva această problemă. Dar, din păcate, acum lucrurile nu mai sunt atât de optimiste și nu mă aștept să fim primiți în Schengen.
Poate că va exista o propunere similară cu cea pe care am avut-o cu muți ani în urmă, cu privire la deschiderea frontierelor aeriene și maritime, ceea ce, desigur, nu este satisfăcător.
Citește și: România, asalt pentru Schengen: Decuplarea de Bulgaria și amenințări cu tribunalul pentru Austria
Atât în Bulgaria, cât și în România, problema este frontiera rutieră. Camioanele trebuie să aștepte 2-3 zile pentru a intra din Bulgaria în România sau din Grecia în Bulgaria", a spus europarlamentarul bulgar.
Are România șanse mai mari la Schengen dacă se decuplează de Bulgaria?
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat într-un interviu pentru Newsweek România ce ar însemna această decuplare a României și Bulgariei și ce costuri ar implica acest lucru.
”În primul rând, discutăm despre un impediment procedural și tratarea fără profesionalism a acestei teme Schengen cred că a fost suficient de evidentă în perioada anterioară.
Toate deciziile în Consiliul JAI, în Consiliul European, se iau prin unanimitate. Deci, această decuplare, ca și ulterior o eventuală aderare a României la Acordul Schengen fără Bulgaria, va presupune în diverse etape, inclusiv votul Bulgariei.
În al doilea rând, este o problemă de consecvență politico-diplomatică, pentru că România și Bulgaria împreună au luat măsuri, au determinat decizii din care să se constate, inclusiv în ce e privește, valorile în teren, prin care să se constate că IQ-ul Schengen implementat în cele două state.
Iar în al treilea rând discutăm de o problemă în teren o frontieră, dincolo de 400 km pe Dunăre, care la un moment dat, prin separarea României de Bulgaria, ar determina lăsarea Bulgariei în afara spațiului Schengen și cu mari probleme în ceea ce privește un anume tip de retaliere tehnică”, a explicat Cristian Diaconescu.
Ce rol joacă Grecia?
Fostul ministru de Externe al României a explicat că aderearea împreună a celor două state mai are o componentă importantă.
”România și Bulgaria în Schengen reprezintă un argument important și interesant inclusiv pentru Grecia, care ar fi practic mare din punct de vedere al transportului comercial în vecinătatea spațiului Schengen și de aici coridoarele balcanice ar putea fi, pe de o parte, controlate mult mai activ și pe de altă parte și încurajate, evident, să se dezvolte din punct de vedere economic. Deci, după părerea mea, sunt foarte multe probleme.”, a mai spus Cristian Diaconescu.
Un „mini-Schengen” între România și Bulgaria. Planul „B” susținut și de Grecia
România și Bulgaria au făcut un „plan B” în caz că Austria își va menține vetoul de respingere pentru extinderea spațiului Schengen la Consiliul JAI din decembrie 2023.
Documentul, semnat de prim-miniștrii Nikolai Denkov din Bulgaria, Kyriakos Mitsotakis din Grecia și Marcel Ciolacu din România, a subliniat relațiile excelente dintre țările lor și a recunoscut importanța-cheie a relațiilor de bună vecinătate în Europa de sud-est.
"Am convenit să identificăm și să dezvoltăm noi rute/coridoare pe axa nord-sud care să conecteze cele trei țări prin noi infrastructuri feroviare și de autostrăzi", se arată în declarație.
Premierii român și bulgar, susținuți de prim-ministrul Greciei, și-au reînnoit apelul pentru o decizie pozitivă privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen fără frontiere al UE în 2023.
Prim-miniștrii au lăsat să se înțeleagă că Sofia și Bucureștiul discută deja despre acțiuni în cazul în care celor două țări nu li se va permite să adere din nou la Schengen. După decembrie ar putea fi discutată ideea ca Bulgaria și România să elimine controalele la frontierele dintre ele chiar și în afara spațiului unic european, a răspuns Marcel Ciolacu.
„Vom elimina granița cu România dacă nu vom fi lăsați să intrăm în Schengen în 60 de zile. Deocamdată, Bulgaria este concentrată 100% pe planul A, care este aderarea la Schengen în decembrie. Apoi ne vom gândi la planul B", a răspuns premierul bulgar Nikolay Denkov, potrivit 24chasa.bg.
