Șansele României de a adera la spațiul Schengen sunt tot mai mari după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord, miercuri dimineaţa, asupra unor noi reguli menite să împartă mai bine costurile şi găzduirea migranților ilegali şi să limiteze numărul de persoane care vin. Acest acord fiind ceea ce Austria a cerut pentru permite extinderea spațiului de liberă circulație.
Planul României pentru a adera la Schengen în 2023. De ce se renunță la convocarea unui Consiliu JAI
"S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migraţia şi azilul", a scris preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe X. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat un "moment istoric".
În lumina acestui context aparent favorabil, noua strategie constă în renunțarea la convocarea unui Consiliu Extraordinar JAI (Justiție și Afaceri Interne) la finalul acestui an. Autoritățile preferă varianta mai avantajoasă a obținerii unui vot favorabil în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre în Comitetul Reprezentanților Permanenți.
Acest vot ar trebui ulterior validat într-o reuniune de Consiliu al Uniunii Europene, programată până la sfârșitul anului.
Citește și: România și Bulgaria, drum „aproape” liber spre Schengen. Doar Austria e împotrivă. Decizia Ungariei
Cu decizia recentă a Olandei de a accepta aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, Austria rămâne singura țară care trebuie să-și reevalueze poziția pentru a facilita aderarea României și Bulgariei, țări care îndeplinesc de mult criteriile tehnice necesare.
În contextul discuțiilor cu Austria, premierul bulgar Nikolai Denkov a menționat că acestea continuă, iar scenariile și textele unei posibile decizii sunt în discuție. La rândul său, premierul spaniol Pedro Sanchez și-a exprimat speranța de a vedea România și Bulgaria în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Ce se schimbă după noul pact privind migrația agreat de UE
Noul pact privind migrația și azilul introduce controale mai stricte la sosirea imigranților, precum și centre închise în apropierea frontierelor pentru accelerarea returnării celor fără drept de azil. Se prevede un mecanism de solidaritate între statele membre, unde țările care nu sunt la graniță pot opta între primirea refugiaților sau contribuirea financiară la un fond al UE.
Citește și: România bate la uși închise. Austria respinge ferm aderarea la Schengen. Ce au anunțat bulgarii
Deși obiectivul este de a finaliza textele înainte de alegerile europene din 2024, pactul a fost contestat de ONG-uri, inclusiv Amnesty International și Oxfam, care avertizează asupra riscului de a crea "tabere de prizonieri" la frontierele UE.
Reforma prevede și o "verificare" a migranților la sosire și o "procedură la frontieră" pentru cei cu șanse reduse de azil. Familiile cu copii sub 12 ani pot fi, de asemenea, supuse acestei proceduri. Cu toate acestea, Parlamentul European a obținut garanții privind monitorizarea drepturilor fundamentale, condițiile de primire și accesul la consiliere juridică gratuită.
În contextul actualului aflux crescut de migranți și cereri de azil, UE se confruntă cu provocări semnificative, iar Agenția UE pentru Azil estimează că până la sfârșitul anului 2023 cererile de azil ar putea depăși un milion.
