"Îi invit pe prietenii noştri americani să se alăture iniţiativelor noastre. Împreună am putea crea un set de reguli pentru economia digitală care ar fi valabil la scară globală", a declarat preşedinta Comisiei, la doar câteva zile după învestirea preşedintelui american Joe Biden.
Acest set de reguli s-ar "fundamenta pe valorile noastre: drepturile omului, diversitate, incluziune şi protejarea sferei private", a detaliat ea, făcând referire la proiectele prezentate de Comisie în decembrie, "Digital Services Act şi "Digital Market Act".
În acelaşi discurs, Ursula von der Leyen a evidenţiat pericolele pentru democraţie ale unui internet nereglementat.
"Luarea cu asalt a Capitoliului a fost un şoc pentru mine, la fel ca pentru mulţi dintre noi", a spus ea.
"Trebuie să ne apărăm instituţiile împotriva puterii corozive a discursurilor de ură, dezinformării (...) şi incitării la violenţă", a adăugat von der Leyen, punând sub semnul întrebării rolul reţelelor sociale.
"Modelul de afaceri al platformelor de internet are un impact nu doar asupra concurenţei libere şi corecte, dar şi asupra democraţiei noastre, securităţii noastre şi calităţii informaţiei. De aceea, trebuie să limităm puterea imensă a marilor companii digitale", a pledat acesta.
"Ceea ce este ilegal off-line ar trebui să fie ilegal şi on-line şi vrem ca platformele să fie transparente în ce priveşte funcţionarea algoritmilor lor", a continuat Ursula von der Leyen.
La 15 decembrie, Comisia Europeană a prezentat aşa-numitul "Digital Services Act" (DSA, Regulamentul privind serviciile digitale), un proiect legislativ ce reglementează mai bine platformele digitale, acuzate de abuz de putere şi de a contribui la propagarea incitării la ură.
DSA urmează să responsabilizeze toate platformele, dar în special pe cele mai mari, care vor trebui să dispună de mijloace pentru a modera conţinuturile pe care le găzduiesc şi să coopereze cu autorităţile.
Regulamentul privind pieţele digitale ("Digital Markets Act", DMA) va impune constrângeri specifice doar actorilor "sistemici", un grup de aproximativ zece companii a căror poziţie dominantă ameninţă jocul liberei concurenţe. Printre ele se află cele cinci GAFAM (Google, Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft).
Aceste companii îşi vor vedea impuse reguli care să crească transparenţa algoritmilor lor şi să le limiteze folosirea datelor personale, aflate în centrul modelului lor economic. De asemenea, vor trebui să notifice Comisia Europeană despre orice plan de achiziţie de firme în UE, arată Agerpres.
