Putin cere ca România și Bulgaria să nu mai fie în NATO. Sofia respinge ideea. România, fără reacție

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a respins categoric pretențiile Rusiei privind retragerea prezenței militare NATO de pe flancul estic al Alianței, până la configurația existentă înainte de 1997. Declarațiile au fost făcute la Dublin, în cadrul summitului Comunității Politice Europene, după ce Moscova a readus această revendicare în discuțiile diplomatice de la Abu Dhabi.

Putin cere ca România și Bulgaria să nu mai fie în NATO. Sofia respinge ideea. România, fără reacție

Șeful guvernului de la Sofia a subliniat că un stat suveran nu poate fi constrâns de presiuni externe să își modifice opțiunile de securitate și politică externă.

„Aceasta este o poziție de neconceput, nerealistă. Nu este deschisă discuției”, a declarat Rumen Radev, premierul Bulgariei, potrivit Novinite.com.

Citește și: Securitatea României, în joc la negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: Putin vrea un „Yalta 2.0”

Prima solicitare în acest sens a venit chiar înaintea invaziei rusești din februarie 2022, Rusia a cerut și atunci ca alianța NATO să renunțe la desfășurările militare realizate în statele care au aderat la Alianță după 1997.

Propunerea Rusiei privește direct securitatea României, care a devenit membră NATO abia în 2004. Mai mult, țara noastră găzduiește un număr mare de militari aliați, inclusiv sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și facilități utilizate de forțele aliate la Mihail Kogălniceanu.

Centrul de analiză spaniol GEOPOL 21 a prezentat o hartă care ilustrează influența pe care dictatorul de la Kremlin vrea să o exercite asupra Europei de Est. Din țara noastră, Putin vrea regiunea Moldovei din România, estul Poloniei, toate țările baltice, inclusiv cu trecerea Suwalki, culoarul care face joncțiunea dintre Belarus și Kaliningrad.

Revenirea la configurația militară anterioară anului 1997 ar însemna o catastrofă pentru România. Practic, Moscova cere în mod direct anularea automată a garanțiilor oferite de Articolul 5 din Carta NATO pentru România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și țările baltice pentru ca dictatorul de la Kremlin să-și poată extinde influența cu forța asupra Europei de Est. Cu alte cuvinte, am fi în situația Ucrainei sau a Moldovei, la cheremul Rusiei și mereu sub amenințarea unui atac iminent al trupelor Moscovei.

Un alt punct de interes pentru țara noastră este securitatea Mării Negre. România pregătește începerea producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep în 2027, ceea ce adaugă o componentă energetică discuțiilor privind stabilitatea regională. Protecția infrastructurii maritime și riscurile asociate dronelor și altor amenințări militare sunt relevante pentru exploatările offshore.

Citește și: Securitatea Europei negociată de Trump la Abu Dhabi. Rusia vrea să impună restricții NATO în Europa de Est

Bulgaria cere participarea Europei la negocierile dintre SUA și Rusia

Rumen Radev a susținut că statele europene trebuie să participe direct la negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, în special atunci când discuțiile vizează viitoarea arhitectură de securitate a continentului.

Premierul bulgar consideră că un dialog purtat exclusiv între Washington și Moscova nu ar putea răspunde tuturor preocupărilor europene privind stabilitatea regională. Radev a cerut desemnarea unui reprezentant european care să participe la negocieri și să susțină interesele statelor de pe continent.

„Trebuie să apărăm interesele Ucrainei și trebuie să ne asigurăm că interesele Rusiei sunt luate în considerare. Numai ținând cont de interesele și preocupările ambelor state putem asigura o pace stabilă”, a afirmat premierul bulgar.