Borisov, aflat la al treilea mandat, a promis să demisioneze dacă parlamentarii vor aproba cererea sa de alegere a unei adunări constituante care să modifice constituția, printre amendamentele vizate fiind unele de reformare a justiției aspru criticate de societatea civilă.
Mii de bulgari au ieșit să protesteze în centrul Sofiei de la începutul lunii iulie pentru a cere demisia lui Borisov și a procurorului general Ivan Gheșev, sute de demonstranți montând corturi în trei dintre intersecțiile majore din capitala bulgară.
„Este timpul nu doar să schimbăm clasa politică, dar și să resetăm țara”, a declarat Borisov, în vârstă de 61 de ani, liderul partidului de centru-dreapta Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei.
„Unitatea, statalitatea și stabilitatea țării nu sunt doar vorbe pentru mine”, a mai afirmat acesta, adăugând că înțelege frustrarea protestatarilor dar că aceasta este exploatată de alte formațiuni politice și oligarhi locali.
Protestatarii i-au respins planul drept un gest lipsit de substanță și au promis să continue demonstrațiile”.
„Declarația lui Boiko Borisov, care tot nu a demisionat încă, este doar o altă tentativă de a câștiga timp și arată teamă”, au declarat printr-un comunicat trei lideri informali ai protestelor care se autointitulează Trioul Veninos.
Protestatarii îl acuză pe premierul bulgar de erodarea instituțiilor statului cu scopul de a servi intereselor personale și afirmă că Gheșev nu a anchetat niciun oficial bulgar important, organizația Transparency Internațional clasificând Bulgaria drept cea mai coruptă țară dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene
Inițiativa lui Borisov de alegere a unei adunări constituante va avea nevoie de voturile a două treimi din cei 240 de parlamentari ai legislativului de la Sofia, nefiind clar dacă va putea obține sprijinul necesar.
Printre amendamentele propuse de premierul bulgar se numără scurtarea mandatului procurorului general de la șapte la cinci ani și reformarea celei mai înalte instanțe a țării pentru a-i crește independența și răspunderea procurorilor și judecătorilor.
De asemenea, planul lui Borisov presupune înjumătățirea numărului de parlamentari la 120, unii analiști politici afirmând că acesta i-ar putea consolida poziția.
„Dacă va fi aprobat de parlament, va fi bine pentru el - poate să plece cu demnitate. Dacă nu o va face, poate măcar să spună că a încercat. În plus, va rămâne în funcție în timp ce încearcă să își însușească principalele obiective ale protestelor”, afirmă analistul bulgar Parvan Simeonov.
