Povestea dramatică a unui bărbat din Moldova, sclav în Portugalia. Am simțit frica curgând prin corp

Abia când a sosit, în toiul nopții, în iulie 2021 , Terente a știut că are probleme.

Își predase pașaportul șoferului de autobuz, care trebuia să fie plătit de bărbatul care aranjase călătoria lui Terente. Dar când a apărut bărbatul respectiv, a susținut că nu are bani asupra lui și a promis că va recupera documentele mai târziu. 

„Mi-am dat seama ce se întâmplă”, a spus Terente, 31 de ani , pentru BIRN. „Am simțit frica curgându-mi prin corp și am știut imediat că trebuie să fac ceva.”

Citește și: Un român a fost violat și pus să cerșească de un spaniol care-i promisese că îi va da de muncă

Terente a spus că nu se așteptase să se îmbogățească. „Am vrut doar să fac ceva diferit. Am vrut să văd cum era într-o altă țară. Dar mi-am dat seama cât de mult am greșit când am simțit frica în corpul meu, chiar și după ce am ajuns acasă”, a spus el.

În cazul lui Terente, i s-a spus că firma este înregistrată în România, membră a Uniunii Europene, dar funcționează dintr-o casă privată din orașul său natal , capitala Republicii Moldova, Chișinău.

Acolo i s-a spus lui Terente că va fi plătit între 30 și 40 de euro pentru opt până la nouă ore de muncă pe zi, culegând pepeni, pepeni și măsline în Portugalia. Salariul minim în Republica Moldova din aprilie 2020 era de aproximativ un euro pe oră și, deși guvernul a promis aproape să se dubleze din ianuarie anul acesta, este totuși 1,15 euro. Asta e încă mult mai puțin decât i s-a spus lui Terente că va câștiga.

Citește și: Românul- pistolar din Tarragona (Spania) a fost eutanasiat. Era complet paralizat

Singura lui obligație era să ramburseze companiei din salariu costul eliberării documentelor de care avea nevoie.

„Dar nu mi-au dat nimic”, și-a amintit Terente. „De fapt, am rămas cu datorii.”

Deja fără pașaport, Terente și-a amintit că a ajuns la cazarea sa, unde primul lucru pe care l-a văzut au fost femei dormind pe o saltea pe podea.

Camerele și dotările erau murdare, ușile sparte; unii oameni beau. Terente vorbea doar română și rusă, dar înțelegea foarte bine ce se întâmplă. Nu a vorbit cu nimeni și a încercat să doarmă puțin.

În zorii zilei, Terente a alergat după el prin câmpurile din jur împreună cu un alt bărbat . După aproximativ 35 de kilometri, au ajuns la o secție de poliție, unde a fost sfătuit să sune la ambasada Republicii Moldova.

Citește și: Program de muncă mai scurt și săptămâna lucrătoare de 4 zile în Spania, guvernul analizează situația

Terente a făcut-o și i s-a spus că va fi ajutat , dar a chemat și un bărbat pe care l-a întâlnit în autobuz spre Portugalia, un alt culegător de fructe care lucra pentru cineva de origine română din aceeași zonă. Au reușit să se unească și Terente a început să lucreze pentru noul său șef, cu o promisiune de plată și ajutor pentru a-și recupera pașaportul.

Condițiile au fost însă aceleași, iar după o săptămână de muncă Terente și-a dat seama că nu se întâmplă nimic pe frontul pașapoartelor. „Așa că l-am sunat pe fratele meu să-i spun despre situația mea.”

Fratele lui Terente din Chișinău a început să dea telefoane și, după mult efort, a reușit să obțină de la ambasadă un document de călătorie temporar pentru a-l aduce acasă. 

Mulți consideră că este vina lor și nu cer ajutor

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a contactat autoritățile portugheze, care au demarat o anchetă. 

Poate că Terente a vorbit, dar mulți alți moldoveni cu experiențe similare și mai rele suferă în tăcere.

„Mulți bărbați cred că ceea ce s-a întâmplat este vina lor și nu cer ajutor”, a spus Alexandru Donos, psiholog la Serviciul de Asistență pentru Victimele Bărbaților.

„Nu vor să coopereze cu autoritățile legale. Aceste concepții greșite și prejudecăți îi determină să ascundă situația pe care au trăit-o.”

Puțini pot avea încredere în autoritățile moldovenești. Raportul privind traficul de persoane din 2022 al Departamentului de Stat al SUA a menționat corupția din sistemul de justiție drept un impediment acut în a aduce traficanții în fața justiției.

Mai mulți moldoveni în afara granițelor decât în țară

Sunt foarte mulți moldoveni care pleacă din țara lor în vestul Europei pentru a câștiga bani. 

Conform datelor din 2021, mai mult de un sfert din toți moldovenii trăiesc în afara Republicii Moldova. Iar invazia Ucrainei de către Rusia și criza economică îi determină pe tot mai mulți să li se alăture.

„În țara noastră, 70% dintre părinți spun că își văd viitorul copiilor în străinătate”, a spus expertul în economie din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță. „În următorii ani vom vedea mai mulți tineri care trăiesc în străinătate decât rămân acasă”, a mai spus acesta. 

Citește și: Sezon plin pentru culegătorii români de portocale din Spania

Dar, în timp ce unii pot prospera, mulți alții precum Terente sunt victime ale fraudei și exploatării.

„Mulți moldoveni nu vor să plece în străinătate pe perioade lungi, ci doar în lunile de vară, să lucreze în agricultură și construcții”, a spus Tatiana Fomina, avocat la Centrul Internațional La Strada din Moldova, care ajută victimele traficului și exploatării de persoane .

„Dar aceste companii nu explică faptul că doar pentru că poți intra într-o țară timp de 90 de zile fără viză, nu poți lucra acolo”, a precizat ea.

Potrivit unui raport din decembrie 2020 al Grupului de experți al Consiliului Europei pentru acțiunea împotriva traficului de ființe umane, GRETA, exploatarea pieței muncii a devenit cea mai importantă formă de trafic de persoane care implică cetățenii moldoveni, iar mai mulți bărbați moldoveni decât femei sunt traficați.

Citește și: Spania vrea să impună prin lege paritatea pe listele de candidați și 40% femei în executiv

În același an, Organizația Internațională pentru Migrație, OIM, a avertizat că doar șase din 10 moldoveni din Franța au contracte pentru munca pe care o desfășoară; în Marea Britanie, doar 40% dintre bărbații moldoveni aveau contracte și 72% dintre femeile moldovenești .

Românii au fost printre primii care au preluat munci agricole în Portugalia, rezultând primele și cele mai șocante cazuri de exploatare pe care le amintește Alberto Matos, de la ONG-ul Solidariedade Imigrante . Din 2015 aproximativ, același lucru se întâmplă și cu moldovenii.

În încercarea de a aborda problema, Moldova a deschis Serviciul de Asistență pentru Victimele Bărbaților în 2021, ca o ramură a Centrului de Asistență și Protecție pentru Victime și Potențiale Victime ale Traficului de Persoane ; anul precedent, Centrul a asistat 14 victime ale exploatării în Moldova și în străinătate.