Macron interzice protestele nelegitime în Franța, după violențele de stradă provocate de scumpirea vieții
Preşedintele Franţei Emmanuel Macron a anunţat că manifestaţiile nelegitime vor fi interzise în zilele următoare, în timp ce Franţa încearcă să ţină sub control tulburările sociale.
Vorbind joi, după o reuniune cu oficiali ai serviciilor de informaţii şi miniştri de rang înalt, preşedintele francez a declarat că manifestaţiile organizate de grupuri recunoscute vor putea avea loc, deşi traseele acestora ar putea fi modificate.
Macron a precizat că protestele convocate de „persoane sau grupuri care nu au nicio autoritate legitimă” vor fi interzise. Cererile depuse de organizaţii precum sindicatele vor fi „examinate în conformitate cu legea”, dar organizatorii ar putea fi obligaţi să aleagă trasee alternative.
Macron interzice protestele nelegitime în Franța, după violențele de stradă provocate de scumpirea vieții
Măsurile sunt necesare pentru protejarea centrelor oraşelor, a întreprinderilor şi a clădirilor publice, a afirmat el.
„Regulile sunt simple şi cred că sunt de bun-simţ. Recomandarea generală este să nu aibă loc manifestaţii în zilele următoare”, a declarat Macron.
Preşedintele francez a pus o mare parte din tulburările şi jafurile de weekendul trecut pe seama unor persoane care au venit în mod special pentru a jefui, dar a afirmat că cele mai grave violenţe au fost provocate de „acţiuni politice ale unor grupări de extremă stânga radicală, care urmăreau să răstoarne republica”.
„Prioritatea este revenirea la calm”, a declarat el, adăugând că va conduce vineri o reuniune a Consiliului de Apărare, la care vor participa miniştri-cheie, pentru a decide „următoarele măsuri” concrete în perspectiva noilor manifestaţii naţionale convocate pentru sâmbătă şi pentru perioada următoare.
Citește și: Lovitură grea, pentru Franța. Fitch i-a retrogradat ratingul la cel mai scăzut nivel din istorie
O interdicţie iniţială impusă de poliţie unui protest studenţesc programat joi la Paris a fost anulată de o instanţă, însă marşurile prevăzute în aceeaşi zi la Grenoble, Rouen, Le Havre şi Toulon au fost oprite.
Autorităţile au anunţat deja interzicerea „tuturor manifestaţiilor” de sâmbătă în centrul oraşului Lyon, al treilea oraş ca mărime din Franţa, unde între 200 şi 300 de magazine au fost devastate şi jefuite weekendul trecut, iar sediul biroului de turism a fost incendiat.
Autorităţile din Marsilia, Nisa şi Toulon au anunţat interdicţii similare pentru sâmbătă.
La Paris, un marş programat sâmbătă în estul capitalei, cu plecare din Piaţa Bastiliei, a fost autorizat, dar participanţilor li s-a interzis să se îndrepte spre centrul oraşului.
În schimb, un alt marş prin capitală, planificat pentru sâmbătă de studenţi şi de unii membri ai mişcării „vestelor galbene” (gilets jaunes), ale cărei manifestaţii împotriva preţurilor carburanţilor au zguduit Franţa în 2018 şi 2019, nu va fi permis, au anunţat autorităţile pariziene.
Principalul sindicat studenţesc din Franţa, UNEF, a convocat, de asemenea, manifestaţii pentru sâmbătă.
Potrivit presei franceze, comercianţii din centrul Parisului şi din alte oraşe începuseră deja să îşi protejeze vitrinele cu panouri şi să angajeze agenţi de securitate privaţi, pregătindu-se pentru eventuale violenţe.
Ministrul Justiţiei, Gérald Darmanin, a declarat că 174 dintre cele 2.500 de persoane arestate de la izbucnirea violenţelor din weekendul trecut au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal.
Două persoane au fost arestate după incendierea primăriei din Limoges.
Premierul Sébastien Lecornu a organizat joi o reuniune cu reprezentanţi importanţi ai principalelor partide politice din Franţa, pentru a le asculta opiniile şi a încerca să obţină cooperarea acestora. El urma să se întâlnească, în cursul aceleiaşi zile, şi cu primarii mai multor oraşe mari.
Răspunsul ferm al autorităţilor în materie de securitate a inclus introducerea unor restricţii parţiale de circulaţie pe timpul nopţii în anumite zone din mai multe oraşe, inclusiv Paris, precum şi interzicerea adunărilor în zone precum împrejurimile Palatului Élysée, sediul Parlamentului şi principalele gări ale capitalei.
Manifestaţiile au început luna trecută într-un liceu din Créteil, la sud-est de Paris, pe fondul nemulţumirilor legate de lipsa personalului şi de starea precară a clădirilor.
Ulterior, protestele s-au extins la nivel naţional, fiind organizate greve, blocaje şi manifestaţii ale elevilor de liceu din întreaga ţară.
Aceste acţiuni s-au transformat treptat în proteste de amploare faţă de creşterea accelerată a costului vieţii, cu şase luni înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor, în urma cărora va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron.
