Islanda, speriată de Putin, forțează aderarea la UE. În România, Georgescu vrea Ro-Exit și alinierea la Rusia
Islanda analizează organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană încă din luna august, devansând termenul inițial stabilit pentru 2027. Decizia vine pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari, din cauza amenințărilor Rusiei.
Islanda ia în considerare accelerarea calendarului pentru un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, votul putând avea loc chiar din luna august, potrivit unor surse familiarizate cu pregătirile de la Reykjavík, scrie Politico.eu.
Mișcarea națiunii nordice vine în contrast puternic cu propaganda rusească care a acaparat România, unde personaje extrem de toxice pentru democrația și viitorul european al României se bucură de un nivel ridicat de simpatie.
Citește și: Planul anarhiei lui Georgescu, condus de Sechila și Potra: RO-Exit și judecătorii, împușcați în cap
Islanda, speriată de Putin, forțează aderarea la UE. În România, Georgescu vrea Ro-Exit și alinierea la Rusia
Inițial, coaliția guvernamentală islandeză promisese organizarea unui referendum până în 2027, după ce negocierile de aderare au fost înghețate în 2013. Însă contextul internațional tensionat și schimbările rapide din politica de securitate europeană au determinat autoritățile să reanalizeze calendarul.
Accelerarea procesului are loc într-un moment în care impulsul pentru extinderea UE pare să crească. Bruxellesul lucrează la un plan care ar putea acorda Ucraina un statut de membru parțial încă de anul viitor, în timp ce Muntenegru, considerat favorit la aderare, a închis recent un nou capitol de negocieri.
Citește și: Călin Georgescu visează la comunism: „Nu trebuie să consumăm ce produc alții. Banii să circule doar în țară”
Surse politice indică faptul că Parlamentul Islandei ar urma să anunțe data exactă a referendumului în următoarele săptămâni. Măsura vine după o serie de vizite reciproce ale oficialilor islandezi la Bruxelles și ale liderilor europeni în Islanda. Dacă votul va fi favorabil, Islanda ar putea deveni membră a UE înaintea altor state candidate.
„Discuția privind extinderea se schimbă”, a declarat pentru POLITICO comisarul european pentru extindere, Marta Kos, după o întâlnire cu ministrul de externe al Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir. „Este din ce în ce mai mult vorba despre securitate, despre apartenență și despre capacitatea noastră de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente.”
Citește și: Călin Georgescu vrea izolaționalismul economic pe modelul Ceaușescu. Străinii, dați afară din țară
La rândul său, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit recent la Bruxelles cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir, subliniind că parteneriatul dintre UE și Islanda „oferă stabilitate și previzibilitate într-o lume volatilă”.
Discuțiile despre aprofundarea relațiilor dintre UE și Islanda au început chiar înainte ca președintele Donald Trump să revină la putere în Statele Unite. Totuși, decizia Washingtonului de a impune tarife vamale Islandei și amenințările legate de Groenlanda au amplificat sentimentul de urgență la Reykjavík.
Citește și: Călin Georgescu, atac grosolan la adresa UE și a României: „Nicușor Dan este președintele statului paralel”
„Menționarea Islandei de patru ori într-un discurs al lui Trump, la Forumul Economic Mondial de la Davos, a atras cu siguranță atenția”, a declarat un oficial UE, adăugând că astfel de declarații pot fi „neliniștitoare pentru o țară mică”.
Citește și: Călin Georgescu, ode halucinante pentru Putin: "Rusia înseamnă lumină și suflet. UE este Mafia"
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, după prăbușirea celor mai mari bănci ale țării. Negocierile au fost însă înghețate în 2013, pe fondul redresării economice rapide și al temerilor privind stabilitatea zonei euro. În 2015, Islanda a cerut să nu mai fie considerată stat candidat.
Citește și: Călin Georgescu reînvie nostalgia comunismului. Tiktok invadat de filme ce glorifică „Epoca de Aur”
Între timp, contextul geopolitic s-a schimbat radical. Islanda ocupă o poziție strategică esențială în Atlanticul de Nord, nu are armată proprie și se bazează pe apartenența la NATO și pe un acord bilateral de apărare din 1951 cu Statele Unite.
Deși sprijinul public pentru aderarea la UE este în creștere, procesul rămâne complicat. Fostul președinte islandez Guðni Thorlacius Jóhannesson avertizează că negocierile ar putea întâmpina obstacole politice serioase, în special în privința drepturilor de pescuit, un sector vital pentru economia islandeză.
Citește și: Planul dictaturii lui Călin Georgescu. Deturnarea României de la UE și NATO „scrisă” la Moscova
„În cele din urmă, totul se reduce la pește”, a declarat un oficial european, amintind că disputele din trecut cu Marea Britanie, inclusiv celebrele „Războaie ale Codului”, au complicat negocierile anterioare. După Brexit, acest obstacol ar putea fi însă mai ușor de depășit.
Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și a spațiului Schengen, aplicând mare parte din legislația UE. Înainte de înghețarea negocierilor, țara încheiase 11 din cele 33 de capitole de aderare, un nivel comparabil sau chiar superior celui atins recent de alte state candidate.
Chiar și așa, pentru aderarea efectivă ar fi necesar un al doilea referendum, după finalizarea negocierilor. Având în vedere nivelul ridicat de trai și unul dintre cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor din lume, beneficiile aderării pentru Islanda sunt percepute mai ales prin prisma securității, nu a avantajelor economice.
