Interdicția social media pentru cei sub 16 ani eșuează în Australia: tot mai mulți copii revin pe platforme
Copiii sub 16 ani din Australia revin pe TikTok, Instagram și Snapchat, deși accesul lor a fost restricționat prin lege. Datele Qustodio arată că, în unele grupe de vârstă, utilizarea a revenit chiar peste nivelul anterior interdicției.
Interdicția prin care Australia a încercat să țină copiii sub 16 ani departe de marile rețele sociale începe să-și arate limitele. La opt luni de la intrarea în vigoare a măsurii, utilizarea unor platforme precum TikTok, Instagram și Snapchat este din nou în creștere în rândul minorilor, potrivit datelor publicate miercuri de compania de control parental Qustodio și citate de AFP.
Interdicția social media pentru cei sub 16 ani eșuează în Australia: tot mai mulți copii revin pe platforme
Australia a introdus restricțiile pe 10 decembrie 2025, într-o inițiativă urmărită cu atenție la nivel internațional și care a alimentat dezbateri privind adoptarea unor măsuri similare în Franța, Regatul Unit și alte state.
Primele date au indicat o scădere a utilizării rețelelor sociale după intrarea în vigoare a legislației. Efectul nu pare însă să se fi menținut.
În lunile care au urmat, traficul înregistrat în rândul copiilor și adolescenților a început să crească din nou, iar pentru anumite categorii a ajuns chiar la niveluri comparabile sau mai ridicate decât cele înregistrate înaintea interdicției.
Un exemplu relevant este TikTok.
În iulie 2026, 11,36% dintre copiii australieni cu vârste între 10 și 12 ani analizați de Qustodio foloseau TikTok. În noiembrie 2025, înaintea intrării în vigoare a restricțiilor, procentul era de 10,73%, iar în decembrie ajunsese la 11,42%.
Tendința este vizibilă și în rândul adolescenților.
În categoria de vârstă 13-15 ani, 25,96% continuau să folosească TikTok, o valoare cu aproximativ un punct procentual mai mică decât cea înregistrată chiar înainte de aplicarea interdicției.
Datele indică o revenire a utilizării și pentru Snapchat și Instagram, ceea ce ridică întrebări despre eficiența practică a unei legislații concepute tocmai pentru a limita accesul minorilor la asemenea platforme.
VPN-uri, vârste false sau o interdicție care nu funcționează?
Una dintre explicațiile analizate este că adolescenții au găsit modalități tehnice sau administrative de a ocoli restricțiile.
„Aceștia ar putea accesa aceste platforme prin intermediul rețelelor VPN sau își pot falsifica vârsta”, a declarat Yasmin London, expertă în securitate online la Qustodio.
Un VPN poate modifica modul în care este identificată locația conexiunii unui utilizator, în timp ce declararea unei vârste false poate permite, în anumite circumstanțe, evitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să stabilească dacă un utilizator îndeplinește condițiile de acces.
Există însă și o explicație mai simplă și mai incomodă pentru autorități. Restricțiile ar putea pur și simplu „să nu funcționeze”, a avertizat Yasmin London, expertă în securitate online la Qustodio.
Datele companiei indică și un alt efect important al legislației: o parte dintre utilizatorii sub 16 ani par să se fi orientat către platforme care nu intră sub incidența restricțiilor.
Cea mai evidentă creștere a fost observată în cazul WhatsApp, serviciul de mesagerie care nu este vizat de interdicția australiană.
Acest transfer ridică o problemă mai largă pentru politicile de protecție a minorilor: restricționarea accesului la anumite platforme nu înseamnă neapărat că adolescenții petrec mai puțin timp în mediul digital, ci poate determina migrarea lor către alte servicii.
Qustodio și-a realizat statisticile folosind date lunare anonimizate privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii și adolescenții monitorizați prin serviciile sale.
Compania a considerat drept utilizare a unei platforme o sesiune de mai mult de cinci minute consecutive într-o anumită lună.
Datele trebuie interpretate în acest context: ele provin de la utilizatorii serviciului Qustodio și nu reprezintă, prin ele însele, un recensământ al tuturor copiilor australieni sub 16 ani.
Australia a vrut să protejeze copiii de hărțuire și „algoritmii prădători”
Autoritățile australiene au justificat legislația prin necesitatea protejării copiilor de riscurile asociate rețelelor sociale, în special hărțuirea online și ceea ce au descris drept „algoritmi prădători”.
Măsura a atras atenția internațională tocmai prin amploarea sa și prin încercarea de a muta o parte importantă a responsabilității privind accesul minorilor către platformele tehnologice.
Australia a devenit astfel un important caz-test pentru guvernele care încearcă să găsească o soluție la efectele utilizării intensive a rețelelor sociale asupra copiilor.
Eficiența modelului australian este însă deja contestată.
În luna iunie, o echipă de cercetători din Australia a publicat un studiu care a găsit puține dovezi în sprijinul eficacității măsurii, potrivit AFP.
Legislația a fost criticată puternic și de industria tehnologică, în timp ce susținătorii săi argumentează că protecția minorilor justifică intervenția statului.
Datele publicate acum de Qustodio nu sunt suficiente pentru a demonstra singure că interdicția a eșuat. Ele arată însă că simpla introducere a unei limite legale de vârstă nu a eliminat accesul copiilor la platformele vizate.
La opt luni de la intrarea în vigoare a măsurii, experimentul australian intră astfel într-o etapă decisivă: autoritățile trebuie să afle dacă problema se află în modul în care este aplicată legea, în mecanismele de verificare a vârstei sau în capacitatea adolescenților de a găsi rapid căi alternative de acces.
Iar răspunsul va fi urmărit mult dincolo de Australia, în condițiile în care tot mai multe guverne analizează cum pot limita accesul copiilor la rețelele sociale fără a crea restricții ușor de ocolit.
