Scandalul Trump-Biden, furtuna politică perfectă

„Ukrainegate“, cum a fost botezat de presa internațională ultimul și cel mai răsunător scandal în care este implicat președintele SUA, îl  va dărâma politic pe Donald Trump?

Este mult prea devreme să răspundem la această întrebare. Indiferent de cum se va termina afacerea, un lucru este cert: este un scandal ce convine ambelor partide de peste Ocean. 

Democrații au inițiat procedura de suspendare a președintelui din funcție, denumită „impeachment“, fără a fi convinși că vor avea succes.

În acest stadiu al scandalului, opinia publică americană nu este majoritară în opinia că Donald Trump a făcut un abuz într-atât de grav încât să afecteze însuși fundamentul democrației americane.

Dacă se va ajunge aici, republicanilor care dețin majoritatea în Senat le va fi imposibil să-și protejeze președintele de demitere.

Mai este, însă, un drum lung până acolo. Mai este un an până la alegerile prezidențiale și orice este posibil. În zilele și săptămânile următoare, actorii implicați în această afacere vor fi audiați  în Cameră și, cu acest prilej, pot ieși la lumină informații ce pot schimba opinia publică pe acest subiect. Deja trendul este în schimbare, favorabil „impeachment“-ului.

Volodimir Zelenski

Potrivit Constituției SUA, președintele poate fi demis din funcție pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni și contravenții importante“.

Nu este însă foarte clar ce înseamnă exact „infracțiuni și contravenții importante“, motiv pentru care procedura impeachment-ului are o încărcătură politică foarte mare.

Newsweek România vă propune o sinteză a celor mai importante informații despre acest scandal, care are șanse să depășească în magnitudine celebrul „Watergate“. 

Ambele scandaluri au pornit de la un avertizor de integritate, provenit din rândul serviciilor secrete.

Denunțul

Marți. 24 septembrie 2019. Trei ceasuri rele peste Ocean.  Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din SUA, controlată de democrați,  a lansat oficial o anchetă cu scopul explicit de a-l pune sub acuzare pe președintele Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă este acuzat că i-a cerut, într-o convorbire telefonică, unui lider străin -  președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski - să-și folosească autoritatea pentru ca autoritățile de la Kiev să investigheze eventualele presiuni asupra magistraților ucraineni făcute de fostul vicepreședinte al SUA, Joe Biden, potențial contracandidat al lui Donald Trump în 2020, și o presupusă afacere de corupție în care a fost implicat fiul său, Hunter Biden.

Ancheta a fost demarată după ce un avertizor de integritate, în fapt un agent operativ al CIA aflat în contact cu funcționari de la Casa Albă, i-a sesizat pe șefii celor două Comitete pentru informații din Senat și Camera Reprezentanților, Richard Burr, respectiv Adam Schiff.

În prezent, avertizorul este sub protecția FBI, după ce Donald Trump a declarat public că, „pe vremuri, spionii erau tratați altfel“. Presa a reacționat vehement, acuzându-l că afirmația este un îndemn la uciderea acestuia.

Președintele Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților, Adam Schiff, a anunțat că informatorul este programat să depună mărturie în fața comisiei sale. Identitatea sa va fi 100% protejată.

Interesele familiei Biden în Ucraina

După anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, din 2014, și invadarea estului Ucrainei, vicepreședintele Joe Biden a fost în fruntea eforturilor Administrației Barack Obama de a sprijini noul guvern al Ucrainei în fața agre­siunii Moscovei.

În paralel, fiul său, Hunter Biden, a fost numit, în aprilie 2014,  în comitetul director al celei mai mari companii ucrainene de petrol și gaze, Burisma Holdings, lucru care a ridicat semne de întrebare în legătură cu un potențial caz de corupție la nivel înalt.

Instituțiile anticorupție din SUA erau, pe bună dreptate, îngrijorate că Burisma Holdings urmărea să obțină influență în Administrația Barack Obama.

La acea vreme, Burisma Holdings extrăgea gaze naturale în Crimeea, anexată de Rusia după ce Viktor Ianukovici a fost alungat de la putere.

Casa Albă a precizat că nu este niciun conflict de interese, deoarece Hunter Biden este persoană privată și nu există nicio dovadă referitoare la săvârșirea vreunei infracțiuni de către acesta.

Fondatorul companiei Burisma Holdings este Mykola Zlotcevski, un oligarh ucrainean pro-rus, aliat al fostului președinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, alungat de la putere în februarie 2014, în urma protestelor de pe Maidanul de la Kiev.

Ieșirea din scenă a lui Ianukovici a determinat Administrația Barack Obama să se miște rapid pentru a aprofunda legăturile cu noul guvern de la Kiev. Joe Biden a fost vârf de lance, călătorind în Ucraina și aflându-se în contact permanent cu noul președinte Petro Poroșenko. 

Hunter Biden a negat în permanență că s-ar fi folosit de influența tatălui său pentru a ajunge în boardul Burisma. El a rămas în conducerea companiei până la începutul anului 2019, călătorind în străinătate la conferințe în domeniul energiei, unde a reprezentat interesele companiei ucrainene. 

În martie 2016, noul guvern ucrainean, controlat de Petro Poroșenko,  l-a concediat pe procurorul general, Viktor Șokin, pe motive de corupție.

Există informații că, în acea perioadă, Șokin conducea o anchetă împotriva proprietarului Burisma Holdings, a companiei și, implicit, împotriva comitetului director al companiei. Alte surse de la Kiev susțin contrariul.

Vicepreședintele american, Joe Biden, l-a acuzat atunci public pe Șokin de favorizarea corupției. În replică, Donald Trump, care se pregătea să candideze la Președinția SUA, i-a reproșat lui Biden că a intervenit pentru înlăturarea Procurorului General al Ucrainei.

În solicitarea de demitere a lui Șokin, fostul vicepreședinte al SUA Joe Biden a fost acompaniat de reprezentanți ai mai multor guverne occidentale.

Cert este că, potrivit „Bloomberg“, ancheta împotriva companiei Burisma Holdings a fost închisă, în mai 2016, la scurt timp după aceste critici.

Recent, Procurorul General al Ucrainei, Iuri Luțenko, a declarat pentru Bloomberg că ancheta s-a închis, deoarece nu au existat dovezi împotriva lui Biden sau a fiului său, Hunter.

Luțenko, care a făcut în trecut închisoare pentru abuz de putere, a fost demis de președintele ucrainean Volodimir
Zelenski. Noul șef de stat a fost ales grație unui puternic discurs anticorupție.

Telefonul lui Trump

În acest context trebuie plasată convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Convorbirea a avut loc pe 25 iulie, timp de 30 de minute.

Trump a vorbit din celebra „Situation Room“ a Casei Albe. De  față au fost membri ai sfaff-ului său care au consemnat cele discutate și au întocmit un rezumat.

Reproducem în cele ce urmează cele mai importante pasaje:

„Donald Trump:  Aș dori să ne faceți o favoare, deoarece țara noastră  a trecut prin multe, iar Ucraina știe multe despre această problemă.

Aș dori să afli ce s-a întâmplat cu toată această situație cu Ucraina, cu Crowdstrike… Serverul, spun ei (n.r.-FBI) că Ucraina îl are. Există o mulțime de lucruri care s-au întâmplat.

Aș dori să-l suni pe procurorul general, tu sau oamenii tăi, și aș dori să rezolvați această problemă.

Notă: Crowdstrike este o companie de securitate cibernetică, care a investigat spargerea mailurilor Comitetului Național Democrat în alegerile din 2016 și a conclu­zionat că hackerii ruși sunt la originea atacului. Procurorul special Robert Mueller a validat concluzia companiei, dar Donald Trump a pus-o sub semnul întrebării.

Volodimir Zelenski: Unul dintre asistenții mei a vorbit recent cu domnul Giuliani (Rudy Giuliani, unul din avocații lui Trump - n.red.) și sperăm foarte mult ca domnul Giuliani să poată călători în Ucraina unde ne vom întâlni odată ce va ajunge (…) garantez, ca președinte al Ucrainei, că toate investigațiile vor fi făcute în mod deschis.

Trump: Bine, pentru că am auzit că ai avut procuror care era foarte bun și care a fost demis pe nedrept (Viktor Șokin - n. red).

Mulți oameni vorbesc despre asta, despre modul în care a fost dat afară acest procuror, fiind implicați niște oameni foarte răi (…) Domnul Giuliani este un om extrem de respectat (…) mi-ar plăcea să-l anunț să te sune.

Îi voi cere să te sune împreună cu procurorul general (William Barr - n.red.). Rudy știe foarte mult ce se întâmplă și este un tip foarte capabil. Dacă ai putea vorbi cu el, ar fi minunat (…)

Celălalt lucru, se vorbește mult despre fiul lui Biden, că Biden a oprit urmărirea penală și o mulțime de oameni vor să afle ce s-a întâmplat, astfel încât orice puteți face cu procurorul general (al Ucrainei - n.red.) ar fi minunat. Biden s-a lăudat că a oprit urmărirea penală, așa că dacă poți să te uiți la ea … Mi se pare oribil.

Zelenski: Problema investigării cazului este de fapt problema asigurării restabilirii onestității (justiției ucrainene - n. red.), așa că vom avea grijă de asta și vom lucra la investigarea cazului.

În plus, v-aș întreba dacă aveți informații suplimentare pe care ni le puteți furniza, ar fi de mare ajutor pentru anchetă să ne asigurăm că administrăm justiție corectă în țara noastră.

Trump: Bine. Îl voi pune pe domnul Giuliani să vă sune și o să-l sun și eu pe procurorul general Barr și vom ajunge la rezolvarea acestei situații (…)

Am auzit că procurorul a fost tratat foarte prost și a fost un procuror foarte corect, deci mult noroc cu toate. Prezic că economia dvs. va merge din ce în ce mai bine. Aveți o mulțime de oportunități.

Este o țară grozavă. Am mulți prieteni ucraineni, oamenii sunt incredibili (…) Îi voi spune lui Rudy și procurorului general Barr să vă sune. Mulțumesc.

Ori de câte ori dorești să vii la Casa Albă, nu ezita să apelezi. Fixează o dată și vom rezolva asta. Aștept cu nerăbdare să te văd.

Notă: Cu câteva zile înainte de convorbirea cu Zelenski, Administrația Donald Trump a înghețat acordarea unui ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 400 milioane de dolari,  deblocându-l abia la începutul lunii septembrie a.c. Casa Albă nu a oferit o explicație fără echivoc a aceastei decizii.

Trump a blocat un ajutor militar
de 400 de milioane de dolari
destinat Ucrainei

Deși Casa Albă a încercat să protejeze conținutul discuției celor doi președinți, deși Trump a folosit cea mai securizată linie telefonică avută la dispoziție (uzitată în special pentru operațiunile sub acoperire care țin de siguranța națională a SUA), secretul nu a putut fi păstrat.

Un agent operativ al CIA, aflat în contact cu persoane care lucrează la Casa Albă, a obținut informații despre convorbirea celor doi președinți și a informat autoritățile competente.

Democrații au somat Casa Albă să desecretizeze convorbirea lui Trump cu Zelenski, ceea ce s-a întâmplat pe 24 septembrie, prin ordinul direct al președintelui american.

Nu a fost însă desecretizată o transcriere verbală, ci o relatare a ofițerilor și a personalului desemnat să asculte conversațiile președintelui și să le consemneze în formă scrisă.

Pe scurt, acuzațiile pe care democrații i le aduc lui Donald Trump sunt următoarele:

- a făcut presiuni asupra unui guvern străin pentru a-l sprijini în campania electorală;

- a făcut presiuni asupra unui guvern străin să declanșeze o investigație prin care să compromită un adversar politic;

- a cerut serverele și datele de pe acestea care se aflau într-o țară străină (Ucraina), susținând că pe ele sunt informații ale Partidului Democrat, formațiunea politică rivală;

- a secretizat abuziv documente de interes public care nu ar trebui să aibă caracterul secret, conform legislației americane;

- a solicitat unei țări străine să se implice în alegerile din SUA, din 2020;

- a condiționat ajutorul financiar, aprobat prin lege, de anumite acțiuni ale guvernului beneficiar.

Cum poate fi demis un președinte

În prezent, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților derulează investigații în legătură cu scandalul „Ukrainegate“. Exista și posibilitatea constituțională ca ancheta să fie derulată de o comisie specială.

Democrații au ales prima variantă, bazându-se pe experiența președintelui Adam Schiff. Urmează, cel mai probabil, punerea sub acuzare a președintelui, printr-un vot în plenul Camerei Reprezentanților.

Democraților le trebuie 218 voturi, cât reprezintă majoritatea simplă a celor 435 de membri. Camera are 235 de democrați, 199 de republicani și un independent. În consecință, democrații îl pot acuza pe Trump fără sprijin republican.

Se va ajunge apoi în Senat, Camera superioară a Congresului SUA. În Senat se organizează un proces pentru a stabili dacă președintele este vinovat.

Într-un astfel de proces, membrii Camerei Reprezentanților acționează ca procurori, senatorii ca jurați. Prezidează Curtea Supremă a Statelor Unite.

În Senat, care numără 100 de membri, este necesară o majoritate de două treimi pentru condamnarea și înlăturarea unui președinte.

În actuala configurație, sunt 53 de republicani, 45 de democrați și doi independenți care votează de obicei cu democrații. Condamnarea și demiterea președintelui necesită 67 de voturi.

Astfel, pentru ca Donald Trump să fie înlăturat din funcție, este nevoie ca demersul să fie susținut de cel puțin 20 de senatori republicani, de toți democrații, și toți independenții ar trebui să voteze împotriva lui.

Majoritatea republicană din Senat ar putea vota pentru respingerea imediată a acuzațiilor împotriva lui Trump, fără a lua în considerare probele.

Niciun președinte american nu a fost înlăturat ca urmare directă a procedurii de suspendare. Președintele Richard Nixon și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare în scandalul „Watergate“. Doi președinți, Andrew Johnson, în 1868, și Bill Clinton (scandalul „Monica Lewinski“), în 1998, au fost acuzați de Cameră, dar nu au fost condamnați de Senat.

Sondaje neconcludente

Sondajele nu arată foarte rău pentru președintele Donald Trump. Cel puțin deocamdată. Democrații va trebui să apese serios pedala de accelerație, dacă vor să schimbe percepția în rândul opiniei publice. O vor face cu siguranță, pentru că potențialul politic al scandalului „Ukrainegate“ este foarte mare.

Chiar dacă nu reușesc să-l demită pe Trump, își pot mobiliza propriul electorat, pentru prezidențialele de anul viitor. Scrutinul poate fi o oportunitate să-l concedieze pe Donald Trump.

Deocamdată, ipoteza demiterii președintelui SUA este departe. Potrivit unui sondaj realizat de YouGov, la comanda postului de televiziune CBS, dat publicității pe 29 septembrie, 55% dintre americani susțin ideea anchetării lui Trump, iar 45% nu sunt de acord.

Asta în condițiile în care 86% dintre respondenți au fost informați despre scandal.

În proporție de 81%, americanii au auzit de convorbirea lui Trump cu
Zelenski. 59% dintre respondenți susțin că acțiunile președintelui au fost „necesare“ sau „nu au fost necesare, dar nu sunt ilegale“, în timp ce doar 41% cred că liderul de la Casa Albă a încălcat legea.

36% consideră că Donald Trump nu merită să fie supus procedurii de impeachment, 22% cred că e prea devreme să se pronunțe, în timp ce 42% susțin demersul democraților. Trendul este, însă, crescător, în favoarea
democraților.

53% dintre americani cred că scopul democraților este să-i provoace pagube politice și să împiedice realegerea actualului președinte, iar 47% sunt de părere că scopul acțiunii este protejarea intereselor americane.

Doar 34% dintre americani cred că „impeachment“-ul îi va ajuta pe democrați, 36% susțin contrariul și 30% spun că îi va folosi lui Trump.