FT: Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegerile parlamentare din septembrie. Mulți vor să fugă din Rusia
Presiunile pentru recrutarea de noi soldați cresc în Rusia, pe fondul pierderilor de pe front și al dificultăților de a găsi voluntari. Financial Times relatează că unii ruși caută deja bilete de avion, temându-se că după alegerile din septembrie ar putea urma o nouă mobilizare.
Teama unei noi mobilizări începe să se răspândească în Rusia înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie. În conversații private și pe Telegram, tot mai mulți ruși discută despre posibilitatea ca Vladimir Putin să ordone un nou val de recrutări după scrutin, iar unii au început deja să verifice prețurile biletelor de avion pentru a putea părăsi rapid țara.
Rușii se tem de nouă mobilizare după alegerile parlamentare din septembrie. Mulți caută să fugă din Rusia
Temerile apar într-un moment în care armata rusă se confruntă cu dificultăți tot mai mari în recrutarea de oameni pentru războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
Autoritățile încearcă până acum să evite repetarea mobilizării din toamna anului 2022, care a provocat plecarea din Rusia a sute de mii de bărbați. În schimb, presiunea asupra potențialilor recruți ar fi crescut considerabil.
„De la an la an și de la lună la lună, armatei ruse îi este tot mai greu să găsească oameni”, a declarat Grigori Sverdlin, directorul Get Lost, organizație care îi ajută pe militarii ruși să dezerteze.
„Putin amână în mod evident un nou val de mobilizare, așa că Ministerul Apărării trebuie să exercite o presiune mai mare asupra tuturor categoriilor de persoane pentru a le determina să semneze contracte”, a explicat Sverdlin.
În Penza, activiștii susțin că polițiștii au făcut controale la locurile de muncă și au ridicat bărbați de pe stradă, ducându-i la centrele militare de recrutare, unde aceștia ar fi fost presați să semneze contracte.
Operațiuni asemănătoare au fost semnalate și în alte regiuni. La Ulianovsk, un bărbat care își pierduse un ochi a susținut că a fost obligat să semneze un contract, iar la Rostov poliția a reținut 35 de muncitori ai unei fabrici.
Poliția rusă neagă însă că asemenea operațiuni ar avea drept obiectiv trimiterea oamenilor pe front.
Rusia are nevoie de tot mai mulți soldați
Problema fundamentală pentru Kremlin este ritmul în care armata consumă resurse umane în războiul din Ucraina.
Estimările occidentale citate de Financial Times indică pierderi rusești de peste 30.000 de militari pe lună. Alte evaluări occidentale estimează la aproape 500.000 numărul militarilor ruși uciși de la începutul războiului, în timp ce Ucraina susține că 131.000 ar fi fost uciși numai în acest an. Aceste cifre nu pot fi verificate independent în timp real și diferă semnificativ în funcție de sursă.
Dmitri Medvedev susține că Rusia a recrutat aproximativ 200.000 de oameni în prima jumătate a anului 2026. Problema este că o mare parte dintre noii militari sunt folosiți pentru înlocuirea pierderilor din unitățile existente, în loc să permită constituirea unor rezerve importante.
Michael Kofman, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace, consideră că extinderea armatei ruse nu s-a tradus automat într-o capacitate ofensivă mai mare.
„Cu cât armata rusă a crescut mai mult, cu atât mai mică a fost partea din efective pe care a putut să o folosească simultan pe câmpul de luptă”, a explicat Michael Kofman.
Potrivit acestuia, amploarea operațiunilor ofensive rusești a scăzut chiar în perioada în care efectivele desfășurate în Ucraina au crescut.
Situația ar putea deveni periculoasă pentru Moscova dacă recrutarea nu ține pasul cu pierderile.
„Dacă nu pot crește ritmul recrutărilor sau dacă nu organizează o mobilizare, unitățile ruse vor rămâne fără soldați, iar acest lucru le va face vulnerabile. Nu doar că ofensiva se va opri, dar, în timp, vor putea suferi pierderi importante de teren”, a avertizat Kofman.
Ministerul rus al Apărării susținea în iulie că forțele Moscovei au ocupat 2.226 de kilometri pătrați în prima jumătate a anului. Institutul pentru Studiul Războiului estimează însă un avans net mult mai redus, de 81,1 kilometri pătrați, după luarea în calcul a contraatacurilor ucrainene.
În acest context, Kremlinul și Ministerul Apărării ar fi stabilit pentru 2026 o țintă de recrutare de 409.000 de oameni și ar exercita presiuni asupra autorităților regionale pentru îndeplinirea cotelor.
Stimulentele financiare sunt considerabile. Noii recruți pot primi prime de până la 4,5 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 56.000 de dolari, pentru semnarea unui contract cu armata.
Nici măcar aceste sume nu mai par însă suficiente.
„Pierderile sunt înlocuite cu oameni care semnează contracte noi, dar de ceva vreme nu mai există suficienți doritori, nici măcar pentru sumele uriașe oferite”, afirmă Grigori Sverdlin.
Autoritățile regionale au început astfel să caute potențiali recruți printre persoane cu datorii, bărbați implicați în anchete penale, tineri care au terminat recent serviciul militar obligatoriu sau persoane care execută pedepse cu suspendare.
„Autoritățile locale sunt supuse unei presiuni enorme pentru a recruta în fiecare an suficienți soldați”, explică Janis Kluge, expert în problemele Rusiei la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
Începând din 2026, centrele militare locale pot emite pe tot parcursul anului ordine pentru actualizarea evidențelor militare. Sunt vizate inclusiv femeile care au anumite calificări necesare armatei, precum pregătirea medicală sau farmaceutică.
Activiștii susțin că asemenea convocări pot deveni și un instrument de presiune pentru semnarea contractelor.
„Toată lumea are senzația că ceva urmează să se întâmple”
În paralel cu intensificarea recrutărilor a crescut puternic și numărul dezertărilor.
Cel puțin 28.000 de persoane au fost condamnate în Rusia pentru părăsirea unităților sau a posturilor militare, potrivit organizației pentru drepturile omului Peace Plea.
Documente interne analizate de grupul ucrainean Frontelligence Insight ar indica însă că numărul real anual ar putea fi de cel puțin două ori mai mare.
Toate aceste evoluții alimentează temerile privind o posibilă nouă mobilizare.
În discuțiile private și pe Telegram, rușii vorbesc tot mai des despre scenariul în care Kremlinul ar aștepta încheierea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie înainte de a lua o decizie nepopulară.
Unii verifică deja zborurile internaționale, încercând să evite situația din septembrie 2022, când prețurile biletelor au explodat după anunțarea mobilizării. Alții se gândesc să plece preventiv din Rusia pentru câteva săptămâni înaintea scrutinului.
„Nu am nicio idee dacă vor anunța sau nu mobilizarea. Dar toată lumea are senzația că ceva urmează să se întâmple după alegeri”, a declarat Iaroslav, un manager din Moscova, pentru Financial Times.
Oficial, Kremlinul respinge perspectiva unei noi mobilizări. Dmitri Medvedev a catalogat un asemenea scenariu drept „un nonsens”, iar Vladimir Putin continuă să susțină că avansul Rusiei nu poate fi oprit și că Ucraina va ceda în cele din urmă.
O nouă mobilizare ar presupune însă riscuri politice importante pentru Kremlin.
O persoană apropiată Ministerului rus al Apărării a avertizat că pierderile ridicate în rândul celor mobilizați, combinate cu posibilitatea unei creșteri a dezertărilor, ar putea avea consecințe serioase în interiorul Rusiei.
„Efectul politic al pierderilor mari în rândul celor mobilizați, combinat cu un număr probabil ridicat de dezertări, ar putea fi foarte negativ în interiorul țării”, a explicat sursa.
