Estonia, structură militară pregătită de Rusia să preia puterea, după modelul „Georgescu-Potra”.
Potrivit procurorului de stat Triinu Olev-Aas, în 2022, Aivo Peterson și Dmitri Rootsi, persoanele acuzate de trădare, au început, cu sprijinul mișcării Koos, să formeze o unitate de apărare civilă menită să preia funcțiile forțelor armate în caz de criză.
În corespondența cu asociații săi, pe care acuzarea a prezentat-o instanței, Peterson a subliniat că grupul își propunea să „asigure securitatea și să îndeplinească funcțiile armatei” în cazul unui „vid de putere”, a declarat acuzarea în instanță.
Estonia, structură militară pregătită de Rusia să preia puterea, după modelul „Georgescu-Potra”
În plus, potrivit acuzării, Peterson și Roots au autorizat stabilirea de contacte cu reprezentanți ai Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU) pentru a primi instrucțiuni și asistență în formarea unități, potrivit Militarnyi.
În ciuda afirmațiilor publice ale lui Peterson conform cărora proiectul ar fi fost de natură umanitară, acuzarea consideră acțiunile sale ca o încercare de a crea o structură de apărare alternativă la stat, care să funcționeze sub pretextul carității.
„Peterson însuși a lucrat în poliție timp de peste zece ani, așa că era conștient că apărarea națională este o prerogativă exclusivă a statului”, a subliniat Olev-Aas.
Săptămâna trecută, Triinu Olev-Aas a cerut ca Aivo Peterson să fie găsit vinovat de trădare și condamnat la 17 ani de închisoare.
Citește și: Parchetul General i-a prelungit lui Călin Georgescu controlul judiciar. Care sunt acuzaţiile aduse?
Procurorul a cerut, de asemenea, ca Dmitri Rootsi, acuzat de trădare, să fie condamnat la 13 ani de închisoare, iar Andrei Andronov, acuzat de acțiuni non-violente împotriva Estoniei, să primească o pedeapsă de 11 ani de închisoare.
Serviciile secrete ale armatei ruse „îndrumă” prorușii din Europa să formeze organizații paramilitare
Ancheta judiciară în acest caz a început în noiembrie 2023. Aceasta se apropie acum de etapa finală, dar nu toți inculpații și-au depus declarațiile finale. Alte două audieri sunt programate pentru iunie.
Serviciile secrete militare ale Rusiei, GRU, au lucrat pe două „fronturi”, unul pentru a găsi politicieni proruși, cu precădere în țările unde sunt puternice baze militare ale NATO, apoi pentru a structura organizații de tip paramilitar care să-i protejeze pe politicieni în ascensiunea spre putere.
Acestea însă mai aveau și alte misiuni, de sabotaj, de spionaj în favoarea Rusiei.
Anterior, s-a relatat că Estonia va construi o nouă bază militară pentru a reloca trupele mai aproape de granița cu Rusia și pentru a-și consolida prezența acolo.
Viitoarea bază militară de lângă Narva va putea găzdui nu numai forțele estoniene, ci și aliații NATO, din Marea Britanie și Statele Unite.
România a fost vizată de GRU
România, țară prin care trec ajutoarele pentru Ucraina și care va avea cea mai mare bază NATO din Europa - Mihail Kogâlniceanu (MK) - a fost vizată de serviciile secrete ruse.
Nu e de mirare că aici luase naștere Comandamentul ”Vlad Țepeș”, cu implicarea generalului Radu Theodoru, un veteran de 101 ani.
Citește și: Potra, omul de casă al lui Călin Georgescu, profil de mercenar: Trafic cu diamante, păzit de soldați
Obiectivele acestei grupări includeau ieșirea din NATO și restabilirea relațiilor cu Rusia, China și Iran. Ancheta a dezvăluit că unii membri ai grupării au fost în Rusia pentru a căuta sprijin în realizarea planurilor lor.
„În urma acțiunilor specifice ale Serviciului Roman de Informații, în cooperare cu Direcția Generală de Informații a Apărării și cu Direcția Generală de Protecție Internă, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală au instrumentat acțiuni care au condus la reținerea, în data de 05.03.2025, a unei grupări de cetățeni români, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trădare”, a comunicat SRI.
Începând cu anul 2023 - același an când a început ancheta și în Estonia - cetățeni români au organizat și derulat activități, inclusiv de constituire a unei grupări paramilitare, în vederea afectării ordinii constituționale a României, precum și derulării de acțiuni subversive cu caracter instigator în scopul influențării vieții socio-politice din țara noastră, se arată într-un comunicat al SRI.
„În vederea îndeplinirii obiectivelor destabilizatoare, reprezentanți ai grupării au solicitat în mod activ sprijin din partea unor ofițeri din cadrul Ambasadei Federației Ruse.
În cadrul aceleiași acțiuni, la propunerea DGIA și SRI, doi diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București au fost declarați persona non grata de către MAE, la data de 05.03.2025, în temeiul art. 9 alin. 1 al Convenției de la Viena din 18.04.1961 privind relațiile diplomatice, ratificată prin Decretul 566/1968.”
Cei doi diplomați ruși au desfășurat acțiuni de culegere de informații din domenii de interes strategic și au întreprins acțiuni de susținere a demersurilor anticonstituționale ale grupării.
Tandemul Georgescu - Potra
SRI împreună cu DGIA și DGPI au continuat monitorizarea acestor riscuri de securitate și au informat organele de aplicare a legii, în scopul apărării securității naționale.
Una dintre anchetele recente se referea la implicarea unor astfel de organizații proruse în finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Călin Georgescu și sprijinirea unui grup cu ideologii extremiste.
Citește și: Arest prelungit pentru oamenii lui Potra! Arsenal militar și planuri secrete, dezvăluite de Parchet
În acest dosar, au fost audiate persoane cu legături cu forțe ale Rusiei, citat de Parchetul General fiind Horațiu Potra, anchetat, alături de alții, pentru legături cu militari ruși și ceceni.
Procurorii au documentat mai multe legături ale lui Potra cu Rusia și organizația paramilitară Wagner, acesta recrutând, prin firma sa privată, personal militar din România pentru misiuni în Africa, neautorizate de statul român, unde activau și mercenari ruși Wagner.
Rețeaua era extinsă, efectuându-se percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, în care au fost vizate 27 de persoane fizice și patru sedii aparținând unor persoane juridice.
