Săptămâna aceasta ar putea marca o mișcare diplomatică majoră în contextul războiului din Ucraina. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat telefonic atât cu omologul său rus, Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, propunând organizarea unei noi runde de negocieri de pace la Istanbul.
Erdogan l-a invitat personal pe Putin la negocierile de pace de la Istanbul. Vine și Trump
„Din păcate, lumea nu a primit încă un răspuns clar din partea Rusiei cu privire la numeroasele propuneri de încetare a focului. Într-un fel sau altul, Rusia va trebui să pună capăt acestui război. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a transmis Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev.
Donald Trump a anunțat că analizează posibilitatea de a participa la negocierile din Turcia și este optimist că atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski vor lua parte la discuții. Implicarea sa.
Potrivit presei internaționale, inițiativa negocierilor îi aparține chiar lui Vladimir Putin, care ar fi propus reluarea discuțiilor pornind de la proiectul de acord elaborat la Istanbul în 2022.
Citește și: Uniunea Europeană: Războiul cu Rusia, „scenariu foarte realist”. 800.000.000.000 € pentru arme
Documentul prevedea, printre altele, acceptarea neutralității permanente de către Ucraina, în schimbul unor garanții internaționale de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Europa cere armistițiu, Rusia refuză
Liderii europeni au cerut Moscovei un armistițiu necondiționat de 30 de zile care să permită reluarea negocierilor în condiții de securitate.
Germania a transmis Kremlinului că termenul limită pentru acceptarea acestei propuneri a fost duminică la miezul nopții. Refuzul Rusiei a venit prompt, însoțit de un avertisment: „Nu așa se vorbește cu Rusia.”
Citește și: Europa cere „fără întârziere” pași spre pace. Rusia riscă noi sancțiuni petroliere și financiare
„Poziţia noastră e foarte clară. Vrem pace, vrem negocieri. Condiţiile prealabile pentru ca asta să se întâmple e să avem un armistiţiu, un armistiţiu necondiţionat în aer, pe mare şi la sol pentru 30 de zile, care să poată crea spaţiul pentru negocieri”, a declarat Benjamin Haddad, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din Franța.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a fost și mai direct: „Presiunea asupra Rusiei crește şi Rusia trebuie să ştie că vor exista consecinţe dacă refuză să fie constructivă într-un dialog în spatele căruia se află SUA, Europa şi Ucraina. Toată lumea aşteaptă după Rusia.”
Acordul din 2022, redeschis de Moscova
Analiza publicată de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA atrage însă atenția asupra riscurilor. Potrivit experților americani, Rusia ar putea profita de negocieri pentru a forța o capitulare totală a Ucrainei și instaurarea unui regim marionetă la Kiev.
Printre cerințele Kremlinului s-ar putea număra și recunoașterea anexării celor patru regiuni ocupate parțial din sudul și estul Ucrainei.
Între timp, pe flancul nordic al NATO, tensiunile militare continuă. Rusia a desfășurat zeci de elicoptere, avioane de luptă și blindate la doar 175 de kilometri de granița cu Finlanda.
Propagandă și dezinformare, un episod rușinos marca Kremlin
În contextul acestor negocieri sensibile, Kremlinul a încercat să discrediteze reuniunea liderilor europeni de la Kiev, unde au participat Emmanuel Macron, Keir Starmer, Donald Tusk și Friedrich Merz.
Propaganda rusă a distribuit un fals video sugerând că liderii occidentali ar fi consumat droguri într-un tren către Kiev – totul pornind de la o imagine în care Macron folosește un șervețel.
