Conform rezultatelor finale, 54,56% dintre alegătorii elveţieni au respins măsurile în favoarea media, care ar fi crescut sprijinul cu 151 de milioane de franci elveţieni pe an (144 de milioane de euro) în comparaţie cu schema actuală (136 de milioane de franci elveţieni), în special prin ajutoare directe pentru mass-media online şi sprijin pentru distribuirea presei asociative.
Citește și: Contesa Băncuță, în arest la domiciliu. Interlopii Neagu Sentiment și Italiano Tănase rămân închiși
Confederaţia sprijină deja mass-media, de exemplu prin distribuirea de ziare pe bază de abonament, plătind o parte din costurile de transport. Prin noua lege, acest sprijin ar fi fost extins.
Citește și: Un șofer Bolt a fost bătut și înjunghiat de trei interlopi la o benzinărie. Motivul: „făcea curent"
Elveţia şi cei 8,6 milioane de locuitori ai săi au patru limbi şi tot atâtea culturi, o diversitate care este cultivată de mass-media regionale. Dar în Elveţia, ca şi în alte părţi, mass-media se află sub presiune, deoarece "o parte mai mare din cheltuielile de publicitate merge către marile platforme internaţionale de internet, cum ar fi Google sau Facebook", potrivit guvernului.
Prin urmare, anul trecut, Parlamentul a elaborat o lege federală pentru a sprijini mass-media, în special cele locale şi regionale. Aceste noi măsuri urmau să fie finanţate din veniturile actuale provenite din taxa de licenţă radio şi televiziune şi din bugetul federal.
Legea prevedea că ajutoarele pentru mass-media online şi măsurile suplimentare de sprijin pentru distribuţia ziarelor vor fi limitate la şapte ani, spre deosebire de ajutoarele pentru radiourile locale şi televiziunile regionale, care sunt nelimitate în timp.
Dar politicieni de dreapta au atacat legea în cadrul unui referendum. În opinia lor, "această jefuire a vistieriei de stat este inutilă şi dăunătoare, denaturează piaţa, face ca mass-media să fie dependentă de stat, discriminează media gratuite, duce la o uniformizare sporită a presei şi consolidează monopolurile mediatice existente".
Fără un pachet de măsuri, mass-media elveţiene riscă să fie slăbite şi mai mult, spun guvernul şi parlamentul. Potrivit autorităţilor, peste 70 de ziare au dispărut din 2003 încoace.
''Atunci când ziarele dispar şi posturile de radio sunt slăbite, iar internetul nu informează despre ceea ce se întâmplă la nivel local, acest lucru afectează în primul rând populaţia", a declarat în timpul campaniei ministra Simonetta Sommaruga, responsabilă pentru comunicare.
Publicitatea la tutun
De asemenea, alegătorii elveţieni, care de obicei apără cu tărie interesele economice ale naţiunii, au fost de acord duminică, cu 57%, să interzică publicitatea la tutun accesibilă copiilor şi adolescenţilor.
''Oamenii au înţeles că sănătatea este mai importantă decât interesele economice", a declarat pentru AFP Stefanie de Borba, de la Liga împotriva cancerului.
Elveţia plăteşte un preţ greu tabagismului, cu 9 500 de decese cauzate de fumat pe an la o populaţie de 8,6 milioane de locuitori.
Dar ţara alpină, unde aproximativ una din patru persoane fumează, a avut până acum o legislaţie foarte permisivă în domeniul publicităţii la tutun, nu în ultimul rând din cauza lobby-ului foarte puternic al celor mai mari companii de ţigări din lume, care îşi au sediul în această ţară.
La nivel naţional, în prezent sunt interzise doar reclamele la radio şi televiziune şi cele care vizează în mod specific minorii.
Şi chiar dacă unele cantoane şi-au înăsprit deja normele şi o nouă lege urma să intre în vigoare în 2023, grupurile anti-fumat au considerat că este nevoie de o acţiune mult mai decisivă pentru a-i proteja pe tineri şi au lansat o iniţiativă populară.
Textul prevede interzicerea tuturor reclamelor la tutun acolo unde copiii sau adolescenţii le pot vedea, de exemplu în presă, pe afişe sau pe internet, la cinema sau la evenimente. Aceleaşi reguli ar trebui să se aplice şi în cazul ţigărilor electronice. Publicitatea care se adresează doar adulţilor, de exemplu în e-mailuri, ar trebui să rămână permisă.
Oponenţii, inclusiv guvernul federal şi parlamentul, au considerat că iniţiativa a mers prea departe. Unii au denunţat tendinţa igienistă care domneşte în societăţile noastre.
''Astăzi vorbim despre ţigări, vom vorbi despre alcool şi carne. Mă enervează să trăiesc într-o societate în care dorim această dictatură a corectitudinii politice în care totul trebuie reglementat'', a reacţionat duminică Philippe Bauer, membru al camerei superioare a parlamentului (Partidul Liberal-Radical), la televiziunea publică elveţiană RTS.
Ministrul sănătăţii Alain Berset a explicat că parlamentul va elabora acum o lege pentru a pune în aplicare iniţiativa, dar că aceasta nu va intra în vigoare anul acesta.
Experimentele pe animale
Pe de altă parte, cauza animalelor s-a dovedit duminică neconcludentă: alegătorii din cantonul Basel-Stadt, cunoscut pentru grădinile zoologice şi companiile farmaceutice, au respins cu aproape 75% o propunere de acordare a drepturilor fundamentale primatelor neumane, în timp ce elveţienii au respins cu 79% o iniţiativă de interzicere a testelor pe animale şi pe oameni.
Aceştia au respins deja trei iniţiative privind experimentele pe animale, în 1985 (70%), 1992 (56%) şi 1993 (72%).
Niciun partid nu a susţinut interdicţia, care, potrivit guvernului, ar fi avut consecinţe grave în domeniul sănătăţii, dar şi pentru economie, într-o ţară în care sectorul chimic şi farmaceutic reprezintă puţin peste jumătate din exporturi.
Potrivit autorităţilor, legislaţia elveţiană este una dintre cele mai stricte din lume în ceea ce priveşte testarea pe animale, inclusiv interzicerea testării produselor cosmetice.
