Conform planurilor NATO care nu au fost încă publicate, Aliații trebuie să furnizeze mult mai multe trupe și sisteme de armament pentru a se proteja împotriva Rusiei, conform Welt am Sonntag.
De asemenea, este nevoie de mai multă dotare în apărarea antiaeriană. Acest lucru necesită resurse financiare „semnificative”.
Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a numit cele două sarcini majore ale mandatului său. Pe lângă sprijinirea în continuare a Ucrainei, Rutte a spus că este vorba despre asigurarea în sine a alianței transatlantice împotriva Rusiei. Ambele misiuni sunt scumpe, așa că cel mai important mesaj al său când a preluat mandatul a fost: „nu există nicio scuză” pentru a nu investi mai mulți bani în armament.
Efectul Rusia: NATO își crește cu 50% numărul unităților militare. România trebuie să se conformeze
Din 2022, NATO a evaluat Rusia drept cea mai semnificativă și imediată amenințare la adresa securității statelor membre. În 2023, s-a convenit în unanimitate politică că NATO trebuie să fie pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. În primăvara anului 2024, Aliaților li s-au furnizat în sfârșit „întregul capacităților minime necesare” care sunt absolut obligatorii pentru acest scop, conform documentelor confidențiale ale ministerului german al Apărării. Strategia arată ce creștere a capacităților militare consideră necesară comandanții NATO.
Citește și: NATO confirmă: sprijină neclintit suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova
Aceste „cerințe minime de capacitate” (MCR), stabilite de generalul american Christopher Cavoli și amiralul francez Pierre Vandier, cei mai înalți comandanți militari ai alianței, conțin o serie de cerințe suplimentare pentru statele membre. În timp ce 82 de brigăzi de luptă au fost considerate suficiente în 2021, ar trebui să existe 131 în viitor. Aceasta reprezintă o creștere cu 49 dintre aceste unități mari, fiecare având o putere de aproximativ 5.000 de soldați. Pentru a conduce și susține aceste trupe, numărul „corpurilor de luptă” va crește de la șase la 15, iar cel al cartierelor generale de divizie de la 24 la 38.
Citește și: NATO nu mai are încredere în Orban. Toarnă secrete la Putin?
De asemenea, este nevoie de măsuri în ceea ce privește echipamentele, în special apărarea aeriană, muniția, armele de precizie cu rază lungă de acțiune, precum și logistica și transportul. Numărul de unități antiaeriene de la sol este de așteptat să crească de la 293 la 1.467 - o creștere de 1.174. Aceasta include sisteme de arme precum Patriot, Iris T-SLM, Skyranger, precum și protecția la distanță apropiată. Numărul de unități de elicoptere este, de asemenea, de așteptat să crească, de la 90 la 104.
Acestea sunt cerințele totale ale celor 32 de Aliați. MCR-urile vor fi acum distribuite statelor membre ca ținte de capacitate obligatorii până la o reuniune a miniștrilor apărării NATO din octombrie 2025. „Cantitatea alocată este determinată de „bogăția” relativă și de mărimea populației unui aliat”.
Potrivit documentului vor fi necesare, „resurse financiare suplimentare semnificative” pentru noile obiective de capacitate. Deși procesul de planificare în curs de desfășurare a NATO se referă la anii începând cu 2031, comandanții alianței din MCR au cerut ca „procurările necesare pentru capacitățile necesare cele mai urgente să fie inițiate cât mai repede posibil”. Implementarea obiectivelor NATO ar „necesita, probabil, mult mai mult de două procente din produsul intern brut în investiții în apărare pentru Aliați”.
Respingerea planurilor nu este recomandabilă, se mai arată în document, deoarece ar „ar pune sub semnul întrebării credibilitatea întregii alianțe”. În orice caz, negocierile actuale servesc în primul rând scopului de transparență și de informare reciprocă, alocarea are loc în cele din urmă într-un proces de sus în jos.
