Dovezile oprimării musulmanilor din China

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 02.12.2019 - 00:29

Documente interne ale Partidului Comunist Chinez demonstrează că Beijingul încalcă brutal drepturile și libertățile minorităților religioase din provincia Xinjiang, sub pretextul deradicalizării islamice.

SHARE

Dovezile reprimării cu brutalitate a minorităților religioase, în special cea uigură, de către regimul comunist din China au devenit publice la scară globală. Cele mai pesimiste estimări ale Occidentului s-au adeverit.

Cotidianul „The New York Times“(NYT) a publicat recent 403 pagini de documente interne ale Partidului Comunist Chinez care demonstrează, fără de tăgadă, încălcarea cu brutalitate de către Beijing a drepturilor omului, în special în ceea ce-i privește pe uigurii din provincia Xinjiang.

Este cea mai mare scurgere de informații din interiorul Partidului, sursa jurnaliștilor fiind un demnitar de rang înalt din conducere, care, din motive lesne de înțeles, a dorit să rămână anonim. 

El şi-a exprimat însă speranţa că demersul său va împiedica regimul preşedintelui Xi Jinping „să scape de vina pentru detenţiile generalizate“ în această regiune. 

96 dintre pagini sunt discursuri ale președintelui Chinei, Xi Jinping, ținute în ședințe interne în fața oficialilor din partid, 102 de pagini sunt discursuri ale altor oficiali, 161 de pagini sunt ordine și rapoarte de supraveghere a minorității uigure din provincia Xinjiang, iar 44 de pagini reprezintă rapoarte din anchete interne îndreptate împotriva unor oficiali locali.

Studenții, principalul pericol

Documentele descriu sistemul de centre de reeducare, în fapt lagăre de detenție, pe care China l-a construit în provincia Xinjiang, după ce aceasta a devenit, în ultimii ani, scena unor ample proteste ale uigurilor și a unor atentate teroriste.

Există chiar un ghid de minciuni și amenințări pe care reprezentanții autorităților trebuie să le profereze la adresa rudelor celor închiși, dacă aceștia pun întrebări incomode despre deținuți.

Un alt ghid destinat reprezentanților statului chinez îi învață cum să gestioneze problema studenților uiguri, plecați la universități în alte provincii ale Chinei, care se întorc acasă în Xinjiang, își găsesc familiile în centre de reeducare și pot răspândi revolta, în special prin intermediul rețelelor sociale.

Xinjiang este o regiune cu o miză strategică foarte mare pentru China, datorită cărbunelui și gazelor naturale din subsolul său

Autoritățile comuniste din Xinjiang au trimis cei mai buni tineri uiguri la studii pentru a crește o generație de înalți funcționari loiali Partidului Comunist Chinez.

„Revenirea lor acasă poate însemna răspândirea revoltei, a unor informații false prin intermediul WeChat, Weibo sau alte rețele sociale, iar impactul negativ este greu de anticipat“, precizează ghidul respectiv, care avertiza că există o serioasă posibilitate ca studenții să alimenteze revolta, după ce vor afla ce s-a întâmplat cu familiile lor.

Potrivit ghidului, studenții trebuie preluați încă de la gară de polițiști și trebuie să li se spună, cu blândețe, că apropiații lor „sunt într-o școală vocațională creată de guvern“ și, deși „nu sunt infractori, nu pot să plece“.

Apoi trebuie convinși că le este bine „la școală“, deoarece primesc totul gratis, la fel cum sunt studiile pe care ei le urmează.

Statul chinez cheltuie zilnic 3 dolari americani cu hrana fiecărui deținut, ceea ce înseamnă mai mulți bani decât au la dispoziție mulți dintre studenți. „Spuneți-le că dacă vor să-și vadă rudele, autoritățile pot facilita o videoconferință“, mai scrie în ghid.

​Dacă nu reușesc cu vorba bună, oficialii trebuie să înăsprească tonul și să le transmită studenților că, de modul în care ei se comportă, depinde perioada în care rudele lor vor sta închise.

„Membrii familiei tale, inclusiv tu, trebuie să respectați legile și regulile statului și să nu împrăștiați zvonuri nefondate.

Doar așa poți contribui la îmbunătățirea scorului familiei tale, iar aceasta poate părăsi, după o perioadă, școala.

Suntem siguri că îi vei susține, deoarece este pentru binele lor. Și pentru binele tău“, sunt sfătuiți oficialii să le spună studenților uiguri.

Dacă studenții insistă totuși să ceară informații suplimentare, oficialii trebuie să le spună că rudele lor au fost infectate cu virusul radicalismului islamic și că trebuie să stea în carantină până când vor fi vindecați.

„Dacă nu merg la aceste studii, nu vor înțelege niciodată pericolul extremismului religios. Indiferent de vârstă, oricine a fost infectat de extremism religios trebuie să meargă la studii“.

Oficialii chinezi au fost instruiți să le transmită că reeducarea nu este o pedeapsă, ci o oportunitate oferită de guvern, iar cei închiși ar trebui să fie recunoscători.

„Libertatea este posibilă doar atunci când virusul din mintea lor este eradicat și ei sunt sănătoși“, punctează ghidul publicat de NYT.

Discursurile dure ale lui Xi Jinping

Printre documentele Partidului Comunist Chinez sunt și mai multe discursuri pe care președintele Xi Jinping le-a ținut în fața colegilor de partid, în ședințe cu ușile închise, cu ocazia primei și singurei sale vizite în provincia Xinjiang, din aprilie 2014. În fapt, discursurile sale au pus bazele opresiunii la adresa uigurilor.

Vizita a avut loc la mai puțin de un an de când Xi a devenit președinte și a durat cinci zile. În ultima zi, a avut loc un atac într-o gară din Urumqi, capitala provinciei Xinjiang, în care au fost rănite 80 de persoane, una dintre ele mortal.

Concomitent, uigurii au protestat față de politicile Beijingului de a încuraja stabilirea în provincie a etnicilor han, majoritari în China.

Mai mult, cu câteva săptămâni înainte de vizita președintelui, militanți uiguri cu cuțite atacaseră o gară din sud-vestul Chinei, omorând 31 de persoane și rănind 140.

La o lună după vizită, o explozie într-o piață din Urumqi a ucis 39 de persoane și a rănit 94.

În discursurile sale, Xi Jinping a apreciat că incidentele din Xinjiang, deși de mică amploare, nu trebuie tolerate, deoarece se pot extinde și în alte părți ale țării și pot afecta autoritatea Partidului Comunist.

„Metodele pe care tovarășii noștri le au la dispoziție sunt ineficiente. Niciuna dintre armele lor nu poate face față unor macete, topoare sau altor arme albe“, a spus Xi Jinping, în timpul unei vizitei la o secție de poliție din Urumqi, specializată  în contraterorism. 

Discursurile președintelui Chinei, Xi Jinping (sus), au pus bazele reducării uigurilor. Mulți au fost reținuți doar pentru că erau musulmani practicanți

„Trebuie să fim la fel de duri ca ei și să nu arătăm niciun pic de milă“, a insistat el.

Pe subalternii săi din partid i-a sfătuit să folosească toate uneltele „dictaturii democratice populare“ pentru a eradica islamismul din Xinjiang, pe care l-a comparat cu „un virus contagios sau un drog extrem de puternic, ce poate distruge pe oricine și-l poate determina să comită crime“.

Xi Jinping a avertizat că dezvoltarea economică nu poate ține sub control radicalismul, motiv pentru care sunt necesare și o serie de metode dure, metode high-tech, supraveghere electronică, dar și metode tradiționale, cum sunt informatorii din teren.

Președintele Chinei a identificat originile Islamului radical în Orientul Mijlociu și a avertizat că ceea ce s-a întâmplat în Siria și Afganistan va spori riscurile la adresa Chinei.

Asta pentru că uigurii au luat contact cu realitățile din cele două țări și se pot întoarce în China cu pretenții de obținere a independenței provinciei Xinjiang, pe care o numesc Turkestanul de Est.

„După ce SUA și-a retras trupele din Afganistan, organizațiile teroriste s-au poziționat la granițele Afganistanului și Pakistanului cu China și se pot infiltra rapid în Asia Centrală.

Teroriștii din Turkestanul de Est care au beneficiat de instrucție de război în Siria și Afghanistan pot oricând lansa atacuri teroriste în Xinjiang“, a spus Xi Jinping

Zbirul

La câteva luni după vizita președintelui Chinei, centrele de detenție și îndoctrinare au început să apară în Xinjiang.

La început mici facilități în care intrau câteva zeci sau sute de uiguri. Apoi, în august 2016, în fruntea provinciei a fost instalat un politician din linia dură a Partidului Comunist Chinez, Chen Quanguo.

El a ordonat ca direcțiile de acțiune trasate de președintele Xi Jinping să fie urmate întocmai și a luat decizia extinderii centrelor de reeducare. „Cei care trebuie arestați, să fie arestați!“, a statuat el autoritar.

Au fost reținuți uiguri care purtau bărbi, care nu fumau sau consumau alcool, care se rugau în moschei sau învățau limba arabă, comportamente catalogate ca simptome ale radicalismului religios sau viziuni antiguvernamentale.

O parte din factorii de decizie din provincie s-au opus ordinelor lui Chen de teamă că represiunea uigurilor va alimenta tensiunile interetnice și va afecta creșterea economică.

Islamiștii uiguri au luptat în Siria
și Afganistan și pot organiza atentate 
teroriste pe teritoriul Chinei

Potrivit documentelor publicate de „New York Times“, în interiorul Partidului Comunist Chinez s-a manifestat o rezistență mai mare decât se credea inițial față de campania de oprimare a uigurilor.

Chen Quanguo i-a epurat pe politicienii care i s-au opus. Un lider de comitat a fost aruncat în închisoare pentru că a eliberat mii de deținuți din centrele de reeducare, în ciuda ordinelor primite.

Eforturile de reeducare au debutat, așadar, în 2014, și s-au intensificat dramatic în 2017.

Potrivit unor imagini din satelit, 39 de centre de reeducare și-au triplat suprafața între aprilie 2017 și august 2018 și echivalează în prezent cu suprafața a 14 de stadioane de fotbal. Suma alocată a crescut în 2017 cu 2,96 miliarde de dolari.

În tabere, deținuții sunt siliți să declare loialitate Partidului Comunist, să învețe mandarină, să renunțe la Islam și să învețe cântece comuniste.

Unii sunt torturați sau privați de somn în timpul reeducării. Fiecare mișcare este supravegheată video.

Femeile sunt abuzate sexual, silite să facă avort și să recurgă la mijloace anticoncepționale împotriva voinței lor.

Unele femei s-au sinucis sau au asistat la acte de suicidale.

Familiile celor trimiși în centre de reeducare s-au dezintegrat, iar copiii au fost preluați în orfelinate de stat.

Potrivit think-tank-ului Council on Foreign Relations, din aprilie 2017, circa 800.000 până la 2 milioane de uiguri, kazahi și uzbeci au fost închiși, potrivit unor surse oficiale din SUA.

Ei nu au fost acuzați de nicio crimă. Au fost pur și simplu închiși pentru că au contactat persoane din cele 26 de țări pe care China le consideră periculoase, precum Turcia sau Afganistan, că au mers la slujbe la moschei sau au răspândit versete din Coran.

Mulți au fost catalogați drept extremiști doar pentru că își practică liber religia.

Replica Beijingului

După dezvăluirile „New York Times“, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Geng Shuang, a justificat politica Beijingului în provincia Xinjiang prin faptul că „mai multe mii“ de acte teroriste au fost comise până la sfârşitul lui 2016.

„Pentru că am luat o serie de măsuri antiteroriste cu caracter preventiv, în ultimii trei ani nu au mai avut loc atentate“, a punctat oficialul chinez.

El a acuzat cotidianul american că „ignoră faptele și a folosit metode îndoielnice, a scos din context anumite informații pentru a calomnia eforturile de deradicalizare din Xinjiang“.

Geng Shuang a respins criticile internaționale și a descris centrele ca fiind unele de formare profesională, care folosesc metode firești pentru a lupta cu extremismul islamic.

Miză economică și geostrategică

Regiunea Xinjiang este situată în nord-vestul Chinei, la frontiera sensibilă cu Pakistan și Afganistan, în Asia Centrală, și este cunoscută oficial sub numele de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang.

Ea ocupă o șesime din suprafața totală a Chinei. Uigurii care trăiesc aici o numesc Turkestanul de Est și susțin că ar trebui să fie independentă de China.   

Mai mult de jumătate din populația de 25 de milioane a provinciei o reprezintă minorități entice musulmane. Cel mai mare grup etnic sunt uigurii, care vorbesc o limbă turcică, victime ale unei lungi campanii de discriminare pe criterii culturale și religioase. Violențele extremiștilor uiguri nu au amenințat niciodată autoritatea Beijingului și controlul regiunii.

Xinjiang este un nod important în proiectul „One road, one Belt“, un plan masiv de dezvoltare economică a Asiei Centrale până în Europa.

China speră să eradicheze orice pericol separatist în această regiune, care deține,  în subsolul ei, cea mai mare rezervă de cărbune și gaze naturale a țării.

De beneficiile economice de pe urma exploatării resurselor profită doar majoritatea han, în timp ce minoritatea uigură e marginalizată.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -