„Doppelgänger”, fabrica de știri false a lui Putin. Cum încearcă Kremlinul să manipuleze Occidentul

În spatele unor știri aparent autentice, distribuite pe Facebook, X sau Telegram, se află o operațiune de influență pusă la punct în Rusia, cu sprijinul unor structuri apropiate Administrației Prezidențiale de la Moscova.

Publicații occidentale imitate aproape perfect, videoclipuri fabricate, fotografii manipulate și comentarii atribuite unor cetățeni europeni fictivi sunt doar câteva dintre instrumentele folosite pentru a răspândi mesaje favorabile Kremlinului.

„Doppelgänger”, fabrica de știri false a lui Putin. Cum încearcă Kremlinul să manipuleze Occidentul

O amplă investigație realizată de publicația independentă The Insider, pe baza unor documente interne și a corespondenței obținute din sistemele unei agenții rusești de comunicare politică, arată cum funcționează această industrie a dezinformării, cine o coordonează și ce obiective urmărește.

Operațiunea poartă numele de „Doppelgänger”, termen german care desemnează o sosie sau o dublură. Denumirea reflectă una dintre principalele metode utilizate: imitarea unor instituții media credibile pentru a distribui materiale fabricate sub aparența jurnalismului profesionist.

Citește și: Rusia, acuzată din nou de ingerință în alegerile din SUA. Democrații, vizați de campanii de dezinformare

Potrivit documentelor analizate de The Insider, proiectul a fost inițiat în 2022, după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei, într-un moment în care Moscova încerca să slăbească sprijinul occidental pentru Kiev și să amplifice nemulțumirile sociale din statele europene.

În centrul mecanismului se află Agenția pentru Proiectare Socială, cunoscută prin abrevierea ASD, condusă de specialistul în comunicare politică Ilya Gambashidze. Agenția ar fi lucrat sub supravegherea unor oficiali din Administrația Prezidențială rusă, printre care Serghei Kirienko, unul dintre oamenii influenți ai sistemului politic construit în jurul lui Vladimir Putin.

Documentele descriu o structură în care strategi politici, specialiști în comunicare, designeri, operatori ai rețelelor sociale și experți în tehnologii digitale colaborează pentru a produce conținut adaptat publicului din fiecare țară.

Obiectivul nu era doar promovarea unor mesaje favorabile Rusiei. Strategia urmărea exploatarea conflictelor deja existente în societățile occidentale, alimentarea neîncrederii în autorități și transformarea unor informații false în subiecte de dezbatere publică.

Citește și: Rețeaua rusească din spatele haosului: steaguri sovietice și simboluri comuniste la protestele din Franța

De la știri inventate despre Zelenski la politicieni americani. Cum a ajuns propaganda Kremlinului în dezbaterea occidentală

Unul dintre cele mai relevante exemple prezentate de The Insider privește o campanie de dezinformare despre presupusele cheltuieli extravagante ale conducerii Ucrainei.

În 2023, publicația rusă Komsomolskaya Pravda a promovat o informație potrivit căreia persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski ar fi achiziționat iahturi de lux. Povestea invoca presupuse documente ale unei organizații din domeniul brokerajului de iahturi, pentru a crea impresia existenței unor dovezi.

Informația a fost distribuită și în limba engleză de DC Weekly, un site asociat fostului pușcaș marin american John Mark Dougan, stabilit în Rusia și identificat în investigație drept unul dintre actorii implicați în promovarea conținutului înșelător.

Acuzațiile nu erau susținute de dovezi credibile, însă acest lucru nu a împiedicat răspândirea lor.

În numai câteva săptămâni, povestea a ajuns să fie invocată de politicieni republicani americani, printre care JD Vance, Thom Tillis și Marjorie Taylor Greene.

Citește și: Criza migraţiei din Ceuta, alimentată de mesaje de extremă dreaptă răspândite de conturi legate de Rusia

În decembrie 2023, JD Vance, pe atunci senator de Ohio, a participat la podcastul lui Steve Bannon, unde a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, folosind inclusiv imaginea unor oficiali ucraineni care și-ar cumpăra iahturi din bani occidentali.

„Cine sunt oamenii care vor reduce prestațiile de securitate socială ale americanilor și îi vor arunca pe bunicii noștri în sărăcie? Și pentru ce? Ca unul dintre miniștrii lui Zelenski să-și poată cumpăra un iaht mai mare?”, a întrebat retoric JD Vance, senator american la momentul declarației.

Pentru operatorii ruși, asemenea reacții reprezentau rezultate care meritau documentate și raportate.

Potrivit investigației, la sediul ASD au fost colectate atât redistribuirile poveștii despre iahturi, cât și articolele care încercau să demonteze informația falsă. Materialele au fost incluse într-un dosar despre activitatea rețelei „Doppelgänger”, destinat Administrației Prezidențiale ruse.

Citește și: Rusia, campanie de dezinformare despre incendiile din Franța și Spania. „De ce nu pot fi stinse?”

Faptul că și dezmințirile erau monitorizate sugerează că operatorii urmăreau nu doar răspândirea unei anumite afirmații, ci și amploarea dezbaterii pe care aceasta o genera.

O altă campanie a vizat-o pe Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean.

Începând din 2022, pe rețelele sociale au circulat afirmații nefondate despre presupuse cumpărături de zeci de mii de euro în magazine de lux din Paris. Ulterior, o poveste asemănătoare a susținut că prima-doamnă a Ucrainei ar fi făcut achiziții extravagante la Cartier, în New York.

Zvonurile au fost preluate de comentatori cu audiențe importante, printre care Candace Owens și Max Blumenthal, dar și de politicianul britanic George Galloway.

Potrivit The Insider, reacțiile provocate de aceste materiale au fost incluse în rapoartele operațiunii.

Mecanismul era simplu: o afirmație apărea inițial pe un cont obscur sau pe un site cu aparență jurnalistică, era amplificată prin rețele sociale, iar ulterior putea fi preluată de persoane publice. În acel moment, povestea dobândea o vizibilitate mult mai mare decât ar fi putut obține prin canalele inițiale.

Citește și: Călin Georgescu, reperul manualului de propagandă rusească din Moldova: UE ne fură țara, Vin gay-ii

Franța, transformată într-un laborator al provocărilor informaționale

Investigația arată că operațiunile nu s-au limitat la publicarea de articole false.

În Franța, rețeaua a fost asociată cu acțiuni menite să provoace tensiuni sociale, inclusiv cu apariția unor graffiti antisemite pe clădiri din Paris, în noiembrie 2023.

Potrivit documentelor consultate de The Insider, fotografiile acestor simboluri au fost amplificate online, iar activitatea a fost inclusă în rapoartele destinate coordonatorilor de la Moscova.

Campaniile au exploatat și temerile privind securitatea publică.

Înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, operatorii au primit sarcini privind producerea unor materiale care să discrediteze evenimentul și să alimenteze îngrijorările legate de terorism, boli infecțioase sau posibile incidente violente.

Un videoclip fals, prezentat ca amenințare venită din partea unor naționaliști turci, a fost inclus printre materialele urmărite de rețea.

Dezinformarea a vizat inclusiv evenimente politice reale.

După primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, în iunie 2024, când formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National a obținut aproximativ 33% din voturi, au avut loc manifestații de protest.

Canale de propagandă au distribuit imagini cu un incendiu din Bobigny, prezentându-l drept consecința protestelor și sugerând că Franța se confruntă cu o revoltă violentă.

Autoritățile locale au dezmințit informația, explicând că incendiul avusese loc înaintea demonstrațiilor.

Prin combinarea unor imagini autentice cu explicații false, operatorii puteau transforma evenimente izolate în dovezi aparente ale unei crize sociale mult mai ample.

Refugiații ucraineni, una dintre țintele principale

Documentele analizate de The Insider indică faptul că refugiații ucraineni au reprezentat o țintă constantă a campaniilor, în special în Germania și Italia, dar și în România, unde extremiști proruși precum Călin Georgescu, George Simion sau Diana Șoșoacă alimentau ura românilor cu privire la ajutoarele oferite de statul român - refugiaților ucraineni.

În Germania, operatorii au răspândit povești despre presupuse conflicte între refugiați și populația locală, lipsa locurilor în căminele studențești și nemulțumirile angajaților din instituțiile de îngrijire a copiilor.

Citește și: Conspirațiile lui Georgescu și Simion: Apocalipsa COVID, vin gay-ii, românii, la război. Toate false

Unele materiale susțineau în mod fals că ucrainenii ar beneficia de privilegii în detrimentul cetățenilor germani.

Altele descriau incidente violente inventate, atribuite refugiaților, pentru a-i prezenta drept o amenințare la adresa siguranței publice.

Strategia nu urmărea neapărat convingerea publicului că fiecare poveste este adevărată. Repetarea unor acuzații asemănătoare putea crea impresia că există un fenomen generalizat, chiar dacă relatările individuale erau fabricate.

Un document intern din 2022 recomanda chiar publicarea unor comentarii provocatoare sub identități ucrainene fictive.

„Acesta este genul de absurdități scandaloase pe care trebuie să le inventăm și să le atribuim mișcărilor ucrainene din Europa. Ei ne-au dat exemple pe care să ne modelăm poveștile și să producem gunoi în numele lor”, scria un angajat al ASD, potrivit corespondenței obținute de The Insider.

Prin această metodă, operatorii încercau să provoace ostilitate nu doar față de refugiați, ci și față de sprijinul politic și financiar acordat Ucrainei.

În Italia, echipa a propus promovarea unei povești potrivit căreia vilele confiscate cetățenilor ruși ar urma să fie oferite refugiaților ucraineni, iar cheltuielile de întreținere ar fi suportate de autoritățile locale.

Un alt proiect presupunea plata unor bloggeri italieni pentru realizarea unor materiale satirice despre efectele economice ale sancțiunilor împotriva Rusiei.

Citește și: Italia investighează implicarea Rusiei în protestele din Europa. Milano, stare de asediu

Cei implicați nu trebuiau însă să afle cine finanța în realitate campania.

„Cel mai important este ca ei să nu-și dea seama cine a comandat asta - în acest moment, ei cred că este vorba de un partid politic italian”, avertiza un angajat al ASD, potrivit documentelor citate de The Insider.

Cine conduce operațiunea „Doppelgänger” și cum sunt fabricate știrile false cu ajutorul inteligenței artificiale

Investigația identifică mai multe niveluri de coordonare, de la oficiali ai Administrației Prezidențiale ruse până la specialiști în comunicare și operatori ai platformelor digitale.

Serghei Kirienko, fost șef al Rosatom și unul dintre principalii oficiali ai Kremlinului, este prezentat drept inițiatorul proiectului.

Potrivit documentelor, printre responsabilii pentru supravegherea campaniilor s-au aflat Alexandr Kharicev, asociat operațiunilor de influență privind Ucraina, și Sofia Zaharova, implicată în coordonarea mesajelor destinate publicului occidental.

La nivel operațional, rolul central i-a revenit lui Ilya Gambashidze, specialist în comunicare politică și conducător al Agenției pentru Proiectare Socială.

Gambashidze avea experiență în campanii politice rusești și în dezvoltarea unor proiecte digitale. Potrivit investigației, el lucrase anterior în apropierea unor politicieni din Rusia și participase la inițiative care foloseau automatizarea comunicării online.

Într-un raport intern, acesta susținea că operațiunea „Doppelgänger” devenise una dintre principalele metode prin care Rusia putea influența publicul occidental fără să fie identificată imediat drept sursa mesajelor.

Un videoclip promoțional destinat inclusiv obținerii unei noi finanțări din partea Administrației Prezidențiale conținea o formulare care descrie obiectivul politic al proiectului.

„Narațiunile noastre sunt integrate în viziunea asupra lumii a cetățenilor occidentali. După ce ne-am pregătit cu atenție atacurile informaționale și am înțeles scopurile și obiectivele proiectului, credem cu tărie în victoria finală. Câmpul de luptă este mintea oamenilor de pe planeta Pământ!”, afirma Ilya Gambashidze, coordonatorul operațiunii.

Manualele interne arată cum erau construite videoclipurile false

Documentele analizate de The Insider includ instrucțiuni pentru producerea materialelor manipulate.

Operatorii foloseau tehnici de editare digitală pentru a introduce elemente inexistente în fotografii, a modifica înregistrări video sau a crea impresia că anumite persoane participaseră la evenimente la care nu fuseseră prezente. Printre metodele descrise se numărau înlocuirea fețelor prin tehnologia deepfake, modificarea coloanelor sonore și filmarea unor scene regizate.

Unele materiale urmau să fie realizate în Rusia, în decoruri care imitau străzi sau clădiri din Germania, Italia și Marea Britanie.

Actorii interpretau scenele prevăzute în scenarii, iar imaginile erau ulterior editate pentru a semăna cu înregistrări realizate întâmplător, cu telefonul mobil, cu camere de supraveghere sau cu camere de bord.

O altă tehnică presupunea imitarea identității vizuale a unor publicații cunoscute.

Într-un exemplu din documente, operatorii propuneau fabricarea unei relatări despre o infracțiune sexuală gravă, atribuită unor adolescenți ucraineni în Germania.

Materialul urma să fie prezentat ca o investigație realizată în stilul publicației germane Die Zeit, pentru a beneficia de credibilitatea unui brand jurnalistic recunoscut.

Nu exista însă o investigație autentică în spatele poveștii. Scopul era crearea unei acuzații false, care să poată fi distribuită înainte ca publicul să verifice sursa.

Inteligența artificială, folosită pentru imitarea opiniilor cetățenilor europeni

O componentă distinctă a operațiunii a fost utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea de comentarii politice adaptate unor categorii precise de public.

Documentele conțin exemple de instrucțiuni adresate modelelor AI, salvate de un coordonator al campaniei în aprilie 2024. Un astfel de mesaj solicita redactarea unui comentariu din perspectiva unui francez de 38 de ani, nemulțumit de cheltuielile pentru Jocurile Olimpice și de politicile președintelui Emmanuel Macron.

Un altul cerea simularea reacției unei femei poloneze de aceeași vârstă, care să critice guvernul pentru creșterea prețurilor alimentelor și să asocieze dificultățile economice cu primirea refugiaților ucraineni.

O a treia instrucțiune urmărea generarea unui mesaj din perspectiva unei femei israeliene preocupate de cheltuielile militare și de prelungirea războiului.

Elementul comun era construirea unei identități aparent credibile, cu vârstă, naționalitate și preocupări sociale specifice.

În loc să publice mesaje care păreau să provină de la Kremlin, operatorii încercau să simuleze opiniile unor cetățeni obișnuiți. Astfel, propaganda putea fi prezentată drept nemulțumire spontană, exprimată de persoane care nu aveau aparent nicio legătură cu Rusia.

Investigația descrie și o strategie de creare a unor comunități online dedicate frustrărilor cotidiene.

În aceste grupuri, utilizatorii urmau să discute inițial despre probleme personale, scumpiri sau dificultăți sociale. Ulterior, conversațiile puteau fi orientate către teme politice, inclusiv migrația, sancțiunile economice sau sprijinul acordat Ucrainei.

Această abordare permitea introducerea treptată a mesajelor propagandistice într-un mediu în care participanții aveau impresia că discută liber cu persoane care le împărtășesc preocupările.

De la imitarea presei occidentale la rețele de boți și reclame pe Facebook

Operațiunea „Doppelgänger” a fost construită pentru a funcționa simultan pe mai multe platforme.

Începând din 2022, rețeaua a distribuit linkuri către site-uri care imitau publicații occidentale, folosind postări sponsorizate, conturi false și comentarii plasate sub materialele unor instituții media autentice.

Potrivit investigației, asemenea activități au fost identificate pe Facebook, Instagram și Telegram.

O analiză publicată de Meta în 2022 a documentat existența unei rețele de site-uri care imitau publicații legitime și promovau narațiuni favorabile Rusiei.

Campania a fost asociată cu structuri comerciale apropiate Agenției pentru Proiectare Socială, inclusiv grupul Structure.

În documentele consultate de The Insider apare și organizația ANO Dialog, condusă de Vladimir Tabak, implicată în producerea și distribuirea de conținut online.

Potrivit investigației, persoane asociate acestei organizații au înregistrat domenii de internet care aveau să fie utilizate ulterior în operațiunea „Doppelgänger”.

În vara anului 2022, proiectul viza deja Germania, Italia și Regatul Unit, iar strategia inițială urmărea discreditarea Statelor Unite, a NATO și a sancțiunilor impuse Rusiei.

Germania a reprezentat una dintre principalele ținte, având în vedere rolul său economic și politic în Uniunea Europeană, precum și dezbaterile interne privind costurile energiei și ajutorul acordat Ucrainei.

Extinderea rețelei a coincis și cu dispariția lui Evgheni Prigojin, fostul conducător al Grupului Wagner, mort într-un accident aviatic în august 2023.

După destrămarea structurilor de influență asociate acestuia, operațiunea coordonată de oamenii lui Kirienko a căpătat o importanță tot mai mare în ecosistemul propagandei rusești externe, potrivit The Insider.

O operațiune amplă, dar cu rezultate inegale

Deși documentele interne prezintă obiective ambițioase și rapoarte despre succesul anumitor campanii, investigația arată că multe dintre acțiunile pregătite de operatorii ruși nu au produs efectele urmărite. Unele materiale au fost identificate rapid drept falsuri, iar altele nu au reușit să atragă atenția publicului.

În anumite cazuri, încercările de manipulare au devenit cunoscute tocmai datorită investigațiilor jurnalistice și avertismentelor publicate de autorități sau organizații specializate în combaterea dezinformării.

Cu toate acestea, episoadele în care informațiile fabricate au ajuns în discursurile unor politicieni sau au fost redistribuite de personalități cu milioane de urmăritori arată capacitatea rețelei de a depăși uneori barierele dintre propaganda anonimă și dezbaterea publică legitimă.

Citiți continuarea pe The Insider.