„Dacă ați confundat prima rundă a alegerilor prezidențiale din Ucraina cu un episod dintr-un serial de televiziune, sunteți iertat“. Astfel începe o analiză a jurnaliștilor postului de radio „Voice of America“, dedicată scrutinului prezidențial din Ucraina. Un prim tur cu un rezultat surprinzător, dar așteptat.
Pe primul loc în cursa prezidențială s-a clasat unul dintre cei mai cunoscuți actori de comedie din Ucraina, Volodimir Zelenski.
El a adunat aproximativ 30% din opțiuni și a fost urmat de actualul președinte Petro Poroșenko, cotat la 16- 17%, cu care se va confrunta în turul doi, pe 21 aprilie.
Victoria de etapă a lui Volodimir Zelenski este manifestarea unui fenomen pe care-l regăsim și în alte țări, cu democrații mult mai consolidate decât Ucraina: susținerea candidaților non-establishment, care câștigă cu un discurs antisistem, în care lupta anticorupție are un rol determinant.
Zelenski este un produs al videocrației, puterea mass media, care, în ultimii ani, a contribuit la succesul unor politicieni celebri. Aceștia au exploatat la maxim notorietatea conferită de mijloacele de informare în masă și au transformat-o în capital politic. Donald Trump este cel mai celebru dintre exemple.
Un paradox
Volodimir Zelenski este lipsit de experiență politică. Asupra averii sale planează chiar semne de întrebare. Există chiar suspiciuni de legături prea strânse cu Rusia. Cu toate acestea, el este pe primul loc în competiția pentru cea mai înaltă poziție politică din Ucraina, deoarece alegătorii săi vor să stârpească corupția și să scoată Ucraina de sub influența Rusiei. Un paradox pe care merită să-l analizăm un pic.
În vârstă de 41 de ani, originar din micul oraș Krivoi Rog, Zelenski a ajuns foarte cunoscut în Ucraina pentru rolul său dintr-un serial de televiziune celebru în Ucraina, „Slujitorul Poporului“. O satiră cu un apăsat mesaj anticorupţie în care Zelenski joacă rolul unui profesor anonim, Vasil Petrovici Holoborodko, care se trezeşte peste noapte în fotoliul de preşedinte al Ucrainei, după ce apare într-un clip viral criticând corupţia de la nivelul guvernului.
Sprijinul pentru Zelenski este egal răspândit
pe teritoriul Ucrainei, anihilând falia est-vest
O veritabilă profeție autorealizatoare, deoarece Zelenski a câștigat primul tur tot grație unui mesaj anticorupție. El și-a denumit partidul după popularul show tv care i-a adus celebritatea. În seara turului de scrutin, le-a mulțumit „tuturor ucrainenilor care nu au votat doar pentru distracție“. „Este doar începutul, nu ne vom relaxa. Este doar un prim pas spre o mare victorie“, a spus el.
Zelenski este un candidat extrem de interesant. În mod neobișnuit pentru un prezidențiabil, sprijinul popular de care se bucură este răspândit în mod egal în toate regiunile țării. De obicei, candidații la președinție împărțeau Ucraina pe axa est-vest. Nu este cazul lui Zelenski. El este un „președinte integrator“, chiar dacă voturile sale sunt mai puține în regiunile vestice din vecinătatea Poloniei.
Este cert că are potențial să unifice Ucraina. Întrebarea este: în beneficiul cui? Al Rusiei, sau al Occidentului? Aceasta este cel mai important aspect, pe care Zelenski evită să-l lămurească. Cert este, însă, că prima poziție pe care o ocupă în ierarhia prezidențială este un vot de blam față de o ordine politică dominată de corupție și oligarhi. O realitate de care este direct responsabil și actualul președinte Petro Poroșenko. Deși economia ucraineană s-a stabilizat, inegalitatea și corupția rămân în continuare mari, facturile la utilități au crescut și doar câțiva funcționari corupți de rang înalt au fost închiși.
„Există o dorință foarte mare de a vedea funcționari de rang înalt, membri ai clasei conducătoare arestați“, a declarat analistul politic Volodimir Fesenko, citat de „The Guadian“. „El (Zelenski - n.red.) nu poate face asta de unul singur, dar sună mai natural din gura lui“, a punctat analistul.
Imaginea și emoția, cele două ingrediente care i-au asigurat lui Volodimir Zelenski succesul electoral
Dacă va câștiga funcția de președinte, este foarte greu de prognozat cum va guverna, deoarece a oferit puține detalii despre programul său politic. Campania sa electorală s-a bazat pe scurte materiale video politice, postate pe rețelele de socializare, care satirizau politicieni influenți, în special pe președintele în exercițiu Petro Poroșenko.
Zelenski nu a participat la mitinguri oficiale, preferând să organizeze spectacole de comedie, nu a ținut discursuri politice, iar, în rarele interviuri de presă pe care le-a acordat, a evitat să intre în detalii referitoare la politică. Nu a lansat un manifest politic clasic, un program electoral, ci le-a cerut ucrainienilor idei de campanie.
În plan intern, Zelenski dorește o transformare de substanță a Ucrainei, ușor utopică, o țară în care va fi posibilă deschiderea unei afaceri într-o oră și votul online instantaneu. Este adeptul unei forme de democraţie directă, ce oferă posibilitatea cetățenilor de a-l suspenda pe preşedinte prin desființarea imunităţii politice. Propunerile rezonează cu așteptările electoratului dezamăgit, dar sunt greu de pus în practică.
În plan extern, Volodimir Zelenski este pro-UE. A insistat că susține eforturile Ucrainei de a pune capăt războiului cu Rusia şi de a recupera teritoriile ocupate din est. Nu este clar însă, din programul său, dacă el consideră
Crimeea ca fiind un teritoriu ocupat. A promis însă recent că va recupera peninsula şi va distanţa Ucraina de Rusia. Mantra lui electorală a fost: „Fără promisiuni, fără dezamăgire“. Din acest motiv, a fost acuzat de adversarii săi că a transformat ignoranța într-o virtute.
În ciuda relativismelor și a superficialității, Zelenski are destul de multă priză la public. „Dacă nu l-am fi avut pe Zelenski , ar fi trebuit să-l inventăm. Avem nevoie de o persoană nouă, un campion al democrației directe. Este autentic, este diferit și este un activist civic interesant.
Rețeaua sa de consilieri și voluntari nu este legată de bani sau de posibilitatea unor beneficii viitoare, ci de ideea unei reforme democratice reale“, a declarat Irina Venediktova, profesor de drept și consilier al lui Zelenski, într-un interviu pre-electoral pentru presa ucraineană.
Una din firmele lui Volodimir Zelenski
a continuat să facă afaceri în Rusia
după anexarea Crimeei
Comunitatea diplomatică occidentală este îngrijorată de lipsa de experiență guvernamentală a lui Zelenski, în ciuda faptului că apreciază criticile pe care i le-a adresat lui Petro Poroșenko pe motiv că nu a redus corupția la scară largă.
„O întâlnire cu ambasadorii europeni a fost un fiasco“, au declarat surse diplomatice ucraniene citate de cotidianul britanic „The Guardian“. „Reacția lor a fost: este un fel de glumă?“, a povestit un diplomat. „Unele dintre programele sale arată bine pe hârtie, dar nu poate discuta despre politicile sale“, au adăugat sursele citate.
Consiliera sa Irina Venediktova susține, însă, că modul cum este perceput în exteriorul țării este unul din punctele sale forte. Ea respinge comparația dintre Zelenski și comicul italian Beppe Grillo, fondatorul formațiunii populiste „Mișcarea Cinci Stele“, parte a guvernului extremist din Italia. „El nu este ca Grillo. Îl compar cu liderul francez Emmanuel Macron, o figură centristă, care reprezintă o bază electorală largă“, spune Venediktova.
Legături suspecte care duc la Moscova
Pentru că nu a fost tranșant pe subiecte importante precum anexarea Crimeei sau războiul din estul Ucrainei, speculațiile că Volodimir Zelenski ar fi omul Moscovei au crescut în intensitate. Pe măsură ce a crescut în sondaje și a devenit tot mai interesant pentru mass media, jurnaliștii au scos la iveală informații care au întărit această ipoteză.
Presa a descoperit că actorul are o vilă de 15 camere în Italia, pe care nu a trecut-o în declarația sa de avere. El a achiziționat vila în 2017, de la o companie italiană, în schimbul sumei de 3,8 milioane de euro. Imobilul are o suprafață de 600 de metri și este situat pe plaja din Forte dei Marmi.
„Orașul de pe litoralul toscan a fost numit «colonia Moscovei» din Italia de către unele mass media rusești, pentru că e o destinație favorită a unor oligarhi ruși precum Oleg Deripaska și Roman Abramovici“, scrie jurnalistul Dan Alexe, într-o analiză pentru „Radio Europa Liberă“.
Întâlnirile directe ale lui Zelenski cu alegătorii au fost rare.
O serie de investigaţii recente ale postului american „Radio Liberty“ au scos la iveală faptul că Volodimir
Zelenski şi partenerii săi de afaceri deţin trei companii înregistrate în Rusia. Una dintre companii și-a continuat activitatea și după anexarea Crimeei de către Rusia, deși Zelenski promisese că va renunța la această afacere.
Contracandidatul său Petro Poroșenko acuză faptul că actorul de comedie va fi un președinte slab, ușor de manipulat de oamenii președintelui rus, Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin, a susținut Poroșenko, „visează la un președinte supus, blând, pus pe șotii, neexperimentat, slab, amorf ideologic și cu o orientare politică incertă“. „Îi vom da asta?“, s-a întrebat Poroșenko, în seara primului tur de scrutin, după numărarea a jumătate din voturi.
O altă legătură pentru care Zelenski a fost intens criticat este cea cu Igor Kolomoiski, un oligarh destul de binevoitor cu Rusia. Postul de televiziune „1+1“, unde Zelenski a cunoscut celebritatea, este proprietatea lui Kolomoiski. De altfel, postul i-a oferit un sprijin masiv în campania electorală. Un exemplu grăitor: cu patru zile înainte de primul tur de scrutin, la postul de televiziune a avut loc premiera ultimei serii din „Slujitorul Poporului“, iar, în sâmbăta dinaintea votului, postul a dedicat o mare parte din programul de seară unor reluări ale vechilor episoade.
Zelenski a preferat spectacolele de comedie...
... și postările pe rețele sociale
Presa din Ucraina îl descrie pe Igor Komoloiski drept principalul adversar al lui Petro Poroşenko. Rivalitatea dintre cei doi a început în 2015, când Poroșenko l-a demis din poziția de guvernator al Dnepropetrovsk și i-a luat conducerea a două companii de stat din domeniul energetic - UkrTransNafta și Urknafta.
Un an mai târziu, banca lui Komoloiski, „PrivatBank“, a fost naționalizată de către regimul Poroșenko. Oligarhul a fost acuzat că ar fi sustras, prin tranzacţii ilegale, aproape două miliarde de dolari din instituția bancară. Banii erau o infuzie a Băncii Naţionale a Ucrainei pentru refinanţarea unui volum uriaş de credite neperformante. Kolomoiski trăieşte în prezent în Elveţia.
„Nu sunt marioneta lui Kolomoiski“, s-a apărat actorul într-un interviu pentru „BBC“. Jurnalistul britanic l-a întrebat de ce lucrează pentru un personaj despre care autorităţile anticorupţie susțin că a furat bani publici. „Toate televiziunile de aici aparţin oligarhilor. La fel şi companiile. Asta înseamnă că toţi ucrainenii, cele 40 de milioane care lucrează aici, nu au principii?“, s-a apărat Zelenski.
Milionar din comedie
Născut în Krivoi Rog, un oraș industrial în mare parte de limbă rusă din regiunea Dnepropetrovsk, Zelenski a transformat trupa de comedie, înființată cu prietenii din copilărie și facultate, într-o afacere de milioane de dolari. Actorii și scenariștii trupei ocupă și poziții-cheie în stafful său de campanie.
„El a fost întotdeauna motorul succesului nostru“, a declarat pentru „The Guardian“ Vadim Pereverzev, prieten din copilărie și scenarist. „El este singurul dintre noi care a fost de
neînlocuit“.
Volodimir Zelenski nu a fost întotdeauna atras de politică. Oleksii Blanar, un fost coleg, a povestit că Zelenski a respins, la mijlocul anilor 2000, propunerile de a candida la mai multe funcții politice. „Pe atunci îl invitau cu regularitate să intre în politică. El a spus întotdeauna că nu vrea să fie politician. Cred că a fost schimbat de noile sale prietenii și de cei din jurul lui“, a spus Blanar, aluzie la influența lui Kolomoiski.
Dezamăgirea Poroșenko
În vârstă de 53 de ani, contracandidatul lui Volodimir Zelenski, Petro Poroșenko, este miliardar, mogul media (patron al postului TV 5 Kanal) și este supranumit „Rege al ciocolatei“, deoarece este proprietarul unei afaceri cu dulciuri comercializate sub brandul „Roshen“. El a câștigat președinția Ucrainei pe fondul turbulențelor din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a declanșat războiul separatist din estul Ucrainei.
A promis la acea vreme o reformă radicală a instituțiilor, precum și un impuls dat economiei prin combaterea sistemului instituţional corupt. Nu s-a ținut de cuvânt, poate și pentru că a condus Ucraina în cea mai dificilă
perioadă de la câştigarea independenţei, în 1991. Capitalul său politic s-a diminuat în timp. Foarte mulți ucraineni sunt în prezent dezamăgiți de clasa politică, iar cererea pentru politicieni radicali şi nonconformişti este din ce în ce mai mare.
Din acest motiv, al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, de pe 21 aprilie, se anunță extrem de interesant.
