Războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022 se prelungește, cu lupte intense în estul Ucrainei și atacuri aeriene nocturne asupra întregii țări.
De ce negocierile Trump–Putin nu pot opri rapid războiul din Ucraina. Scopul ascuns al Rusiei
În paralel, Ucraina lovește constant infrastructura energetică și rafinăriile Rusiei. În acest context, Kremlinul a confirmat planurile pentru o întâlnire între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, scrie BBC.
„Sunt aici pentru a pune capăt (războiului)”, a declarat Trump miercuri.
Cele trei runde de negocieri pe care le-a mediat între mai și iulie nu au adus însă progrese, iar diferențele dintre Kiev și Moscova rămân majore.
Citește și: Kremlin: Trump și Putin, față-n față, cu planurile de pace în Ucraina, în următoarele zile
Foto: Profimedia images
Rusia cere imposibilul
Într-un memorandum transmis Ucrainei în iunie, Rusia și-a prezentat cererile maximaliste pentru o „soluționare definitivă” a conflictului: recunoașterea anexării Crimeei, Donețkului, Luhanskului, Zaporojiei și Hersonului, neutralitatea militară a Ucrainei, lipsa oricărei implicări militare străine și organizarea de noi alegeri.
„Partea rusă poate prezenta acest lucru în zeci de moduri diferite, creând impresia că Moscova este deschisă la concesii și negocieri serioase”, a scris analistul rus Tatiana Stanovaia.
„Dar poziția de bază rămâne neschimbată: Rusia vrea ca Kievul să se predea”, a punctat ea.
Citește și: Cum vrea Trump să oprească mașinăria de război a lui Putin: „Va înceta să mai ucidă oameni”
După întâlnirea dintre Putin și trimisul american Steve Witkoff, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Washingtonul înțelege mai bine condițiile impuse de Moscova, dar acestea nu par să se fi schimbat. Putin a confirmat recent că obiectivele anunțate în iunie rămân aceleași.
Jocul ascuns al lui Putin
Analiștii cred că Putin ar putea participa la negocieri pentru a evita sancțiunile secundare anunțate de Trump sau pentru a-l convinge de legitimitatea cererilor sale.
În trecut, liderul american a părut mai apropiat de Rusia decât de Ucraina, numindu-l pe Volodimir Zelenski „dictator” și acuzându-l de declanșarea războiului.
Kievul privește cu suspiciune aceste discuții și insistă să fie prezent la orice rundă de negocieri. Deputata ucraineană Irina Herașcenko a avertizat că lipsa Ucrainei de la masa discuțiilor ar fi „foarte periculoasă”, în timp ce Zelenski a declarat că „Ucraina nu se teme de întâlniri și așteaptă aceeași abordare curajoasă din partea Rusiei”.
Chiar și în eventualitatea unei întâlniri trilaterale, cererile dure ale Kremlinului ridică semne de întrebare cu privire la șansele unei înțelegeri. „Prăpastia dintre Rusia și Ucraina rămâne”, concluzionează BBC.
