Coronavirus: Elevii de şcoală primară din Polonia revin la cursuri

Şcolarii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani, echivalentul primelor trei clase de şcoală primară, au revenit în clase pentru prima dată după 9 noiembrie.

Guvernul polonez doreşte întoarcerea tuturor elevilor în unităţile şcolare de care aparţin, dar a ales să înceapă cu cei mai mici, apreciind că sunt cel mai puţin susceptibili de a fi infectaţi şi că educaţia la distanţă este, în cazul lor, cea mai puţin eficientă.

''Ne străduim bineînţeles să ducem copiii la şcoală cât mai rapid posibil, într-o manieră pe cât de sigură şi securizată posibil pentru copii, cadrele didactice şi tot personalul şcolar'', a declarat vineri preşedintele Andrzej Duda.

Reîntoarcerea la şcoală stârneşte însă şi anxietăţi. ''Nu-mi place ideea revenirii la şcoală a copiilor. Îmi fac griji pentru fiul meu'', a declarat pentru AFP Rafal Kazimierczak, de 46 de ani, jurnalist sportiv.

''Are doar nouă ani şi este prea mic pentru a-i cere să respecte un regim sanitar strict. Este imposibil de menţinut distanţarea socială'', a estimat acesta.

Unităţile şcolare pentru elevii cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani şi-au închis porţile din 26 octombrie. Universităţile se află în aceeaşi situaţie, iar cursuri cu prezenţă fizică nu au mai avut loc din 19 octombrie.

Maladia COVID-19 a făcut 33.407 morţi în Polonia de la debutul pandemiei, potrivit bilanţului publicat luni de Ministerul Sănătăţii.

Săptămâna trecută, guvernul polonez a prelungit până la finalul lunii cea mai mare parte din măsurile adoptate pentru a încetini transmiterea virusului, obligând pârtiile de schi, cluburile de fitness şi hotelurile să rămână închise pentru marele public, în timp ce restaurantele nu pot livra decât pentru comenzi la domiciliu.

Potrivit clasamentului stabilit de Fondation Insights for Education, o organizaţie nonguvernamentală cu sediul în Elveţia, Polonia este una dintre ţările din Uniunea Europeană în care şcolile au fost închise cea mai lungă perioadă de la debutul crizei COVID-19 - 128 de zile -, după România, cu 140 de zile.

Această lungă perioadă de învăţământ la distanţă are consecinţe psihologice nefaste, potrivit psihologului Beata Trzesniewska.

''Cazurile de depresie printre elevi şi studenţi sunt în creştere'', a constatat aceasta, adăugând că aceştia ''îşi spun că nu are sens să studieze, nu sunt interesaţi de viaţa lor actuală, se simt trişti, se plictisesc sau cred că nimic nu mai are sens''.