Columbienii în stradă, din cauza creșterii TVA la alimentele de bază. Ciocniri cu forțele de ordine

DE Adina Mutăr | 07.05.2021 - 22:03

Convocate de sindicate, organizații de studenți și sociale au început mai multe demonstrații la 28 aprilie, pentru a respinge un proiect de lege privind reforma fiscală pe care Guvernul l-a prezentat Congresului.

SHARE

Printre punctele care au provocat cea mai mare controversă a fost creșterea taxei pe valoarea adăugată la alimentele de bază și la serviciile publice și funerare.

Dorința Guvernului de a impune un impozit pe venit persoanelor care câștigă 311 dolari pe lună a provocat, de asemenea, indignare.

Citește și

VIDEO Blindatele și elicopterele cartelului Jalisco Nueva Generacion care se luptă și cu guvernul

Hipopotamii lui Escobar, problemă națională în Columbia: s-au înmulțit prea mult

 

În ciuda restricțiilor impuse din cauza pandemiei Covid, în mai multe orașe protestatarii au ieșit în stradă, declanșându-se ciocniri violente cu forțele armate.

La 2 mai, ONG-ul Temblores a raportat că de la începutul protestului 21 de oameni au murit din cauza utilizării excesive a forței de către poliție și armată.

În aceeași zi, președintele Ivan Duque a cerut Congresului să retragă reforma fiscală și a cerut Ministerului Finanțelor să elaboreze un nou proiect fiscal.

Camionagii au blocat drumurile spre marile orașe, oprind aprovizionarea

Demonstrațiile au continuat. Transportatorii s-au alăturat protestatarilor, blocând mai multe autostrăzi naționale și căi de acces către principalele orașe ale țării, ceea ce a oprit aprovizionarea cu alimente, combustibil și, mai grav, aprovizionare medicală.

Medicii au apelat la organizatorii protestelor să lase să treacă tuburile de oxigen pentru pacienții cu COVID-19.

Pe drumul dintre Bogota și Tunja, protestatarii au împiedicat o ambulanță să ducă o femeie însărcinată la spitalul din capitală după ce aceasta a intrat în travaliu prematur. Ambulanței nu i s-a permis să treacă și copilul a murit.

La 4 mai, ministrul Finanțelor, Alberto Carrasquilla, și-a dat demisia și președintele l-a numit pe Jose Manuel Restrepo, ministru al Comerțului, în funcție.

Cea mai violentă zi a protestelor a fost 4 mai, când au fost 46 de răniți la Bogota în ciocnirile dintre polițiști și civili, peste o sută de autobuze vandalizate și 25 de secții de poliție arse și vandalizate, una când ofițerii se aflau încă înăuntru. 19 polițiști și 72 de civili au fost răniți peste noapte.

La 5 mai, mii de oameni s-au adunat în istorica Plaza de Bolivar din Bogota, încercând să intre în clădirea Congresului. Forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de protestatari care au .datele indicau 25 de morți și 89 de dispăruți. ONG-ul Temblores a raportat 37 de decese și 1.700 de cazuri de violență a poliției.

Criza vine în timp ce Columbia se luptă cu un al treilea val de coronavirus. Țara a înregistrat aproape 3 milioane de cazuri și peste 76.000 de decese, potrivit unui bilanț al Universității Johns Hopkins din SUA.

Indigenii au dărâmat statuia conchistadorului care a fondat Bogota

Indigenii din Columbia au demolat vineri o statuie a conchistadorului spaniol Gonzalo Jiménez de Quesada, care a fondat capitala Bogota, în timpul protestelor împotriva guvernului.

Membri ai comunității indigene Misak - numită și Guambiano - originari din sudul țării, au ajuns în zori la statuia ridicată în 1960, fluturând steagurile lor indigene.

„Din punct de vedere istoric, el a fost cel mai mare măcelar, torționar, hoț și violator al femeilor noastre și al copiilor noștri", a declarat grupul Misak într-un comunicat.

Declarația menționează că „familiile elitiste descendente” din De Quesada „creează marile probleme” ale țării, cum ar fi reforma fiscală, recent abandonată.

Indigenii din sud-vestul Columbiei au doborât cel puțin trei statui de conchistadori din septembrie 2020.

Aceștia duc o dispută istorică cu privire la drepturile funciare, dar au fost adesea victimele conflictului dintre gherilele de stânga, traficanții de droguri, paramilitarii de dreapta și forțele armate.


ONU, Comisia interamericană pentru Drepturile Omului (CIDH) și Guvernul SUA au condamnat violența poliției columbiene și au cerut Guvernului să înceteze atacurile asupra protestatarilor.

Președintele Duque a spus că luptătorii de gherilă se află în spatele vandalismului, jafului și atacurilor împotriva poliției. Acesta a convocat un comitet al protestatarilor la dialog la 10 mai.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.