HARTA Austria acuză România că i-a trimis 75.000 de migranți. În realitate au fost doar 196

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 09.12.2022 - 10:01
Spațiul Schengen - Foto: Pexels

Cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) a criticat România și Bulgaria pentru că își lasă migranții ilegali să le treacă granițele. El a lăudat Croația pentru modul în care gestionează frontierele.

SHARE

Realitatea îl contrazice. Prin Balcanii de vest (granița sârbo-ungară și sârbo- croată) au intrat anul acesta de 655 de ori mai mulți migranți decât prin Marea Neagră.

Astfel, potrivit datelor Frontex, instituția care gestionează frontierele UE, în perioada ianuarie- septembrie 2022, pe ruta Mării Negre au intrat 196 de migranți, în timp ce pe ruta Balcanilor de vest au intrat 128.438, după cum reiese din infografiile de mai jos.

Marea Neagră

Balcanii de vest

Cu toate acestea, Nehammer a făcut o declarație extrem de acidă la adresa României și Bulgariei cu o zi înainte de o vizită la Zagreb.

„Nu simțim aproape nicio presiune asupra migrației din Croația către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual. Avem 100.000 de oameni care au trecut granița neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să avem grijă de el", a spus Nehammer.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, va merge în următoarele zile în Austria pentru a se întâlni cu omologul său austriac Gergard Karner.

Ministrul austriac a declarat că Austria nu va fi de acord cu extinderea spațiului Schengen.„Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a explicat, vineri, ministrul austriac de interne.

Celelalte rute imigraționiste sunt:

Marea Mediterană (est)

Marea Mediterană (centru)

Rele tratamente

Dată de cancelarul austriac Karl Nehammer drept exemplu de bune practici în gestionarea fluxului migraționist, Croația este acuzată că aplică tratamente violente împotriva migranților, iar poliția recurge în continuare la respingeri ilegale, scrie Euractiv.

„Acest lucru este probabil să se înrăutățească odată ce țara va intra în Spațiul Schengen anul viitor”, a declarat un oficial al unui important ONG pentru drepturile omului, citat de publicația sus-menționată.

Se preconizează că Croația va adera la Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, astfel că granișele sale cu Bosnia și Serbia vor deveni granițe externe Schengen.

„Ceea ce ne temem cel mai mult este de o nouă escaladare de respingeri. Multe vor depinde de politicile UE privind migrația, care nu merg în direcția corectă și vedem propuneri de legalizare a respingărilor interne”, a declarat Sara Kekuš de la Centrul pentru Studii pentru Pace (CMS).

Citește și: România va fi decuplată de Bulgaria și are șanse mari să intre în Schengen. Stadiul negocierilor

Ea a spus că „intensitatea violenței la granița cu Croația a scăzut, dar încă vedem deportări ilegale”, adăugând că 2.600 de cazuri de deportare ilegală au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2022.

„Din păcate, vedem că practicile concrete de la graniță nu s-au schimbat”, a spus Kekuš, dar a adăugat că acest lucru nu este „unic pentru Croația”.

În comentarii separate, prim-ministrul Andrej Plenković a declarat că nu vor exista respingeri violente împotriva migranților.

„Ne instruim poliția în conformitate cu legislația națională și europeană și am analizat toate incidentele care nu au fost în conformitate cu aceasta.”

Citește și: VIDEO Serbia, pregătiri de război în Kosovo. Își face flotă de drone militare. SUA gata să intervină

El a spus că Croația are 6.000 de oficiali de poliție dislocați de-a lungul graniței sale de 1.300 km cu Bosnia, Serbia și Muntenegru.

Articolele din mass-media occidentale, publicate în toamna anului 2021, au susținut că poliția de frontieră a Croației a supus solicitanții de azil și migranții la maltratări, inclusiv bătăi, detenție și confiscarea proprietății.

Poliția a demarat apoi o anchetă internă, iar mai mulți ofițeri s-au confruntat cu proceduri disciplinare.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te