Blocaj la Bruxelles. Italia face zid în fața Belgiei. Folosirea activelor rusești pentru Ucraina, blocată
Italia, una dintre țările cu cea mai mare influență politică și de vot din Uniunea Europeană, s-a alăturat Belgiei în opoziția față de planul Bruxelles-ului de a utiliza activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, potrivit unui document intern consultat de Politico.
E blocaj total la Bruxelles. Italia se alătură Belgiei și blochează planul UE de folosire a activelor rusești pentru Ucraina. Mișcarea riscă să submineze serios șansele Comisiei Europene de a obține un acord politic în zilele următoare.
Italia face zid în fața Belgiei. Folosirea activelor rusești pentru Ucraina, blocată
Intervenția Romei are loc cu mai puțin de o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, programat la Bruxelles în perioada 18 - 19 decembrie, unde Comisia speră să obțină undă verde pentru transferul a aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate către Ucraina, scrie Politico.eu.
Planul vizează fondurile rusești blocate în principal la Euroclear, instituție financiară cu sediul în Belgia, iar scopul este sprijinirea economiei Kievului, grav afectată de războiul declanșat de Rusia.
Guvernul belgian s-a opus constant acestei inițiative, invocând riscul ca statul să fie obligat să ramburseze integral suma în cazul în care Rusia va reuși, la un moment dat, să își recupereze banii. Până recent, Bruxelles-ul nu avea însă un aliat major în interiorul UE.
Situația s-a schimbat după ce Italia a decis să susțină poziția Belgiei, alăturându-se unui document comun redactat împreună cu Belgia, Malta și Bulgaria.
În document, cele patru state cer Comisiei Europene să analizeze soluții alternative pentru finanțarea Ucrainei pe termen mediu și lung.
Citește și: Belgia respinge planul UE de a folosi active rusești pentru Ucraina: „Suntem singuri în fața riscurilor”
Cele patru țări afirmă că „invită Comisia și Consiliul să continue explorarea și discutarea opțiunilor alternative în conformitate cu legislația UE și internațională, cu parametri previzibili, care prezintă riscuri semnificativ mai mici, pentru a răspunde nevoilor financiare ale Ucrainei, pe baza unei facilități de împrumut a UE sau a unor soluții provizorii”.
În mod concret, acestea fac trimitere la un plan B care ar presupune emiterea unei datorii comune la nivelul UE pentru a susține financiar Ucraina în anii următori.
Citește și: Japonia spulberă speranţele UE de a obţine sprijin global pentru folosirea activelor Moscovei
Totuși, această opțiune ridică la rândul său probleme majore, întrucât ar contribui la creșterea datoriei publice în state precum Italia și Franța și ar necesita unanimitate, ceea ce deschide calea unui veto din partea premierului ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale favorabile Kremlinului.
Chiar dacă Italia, Belgia, Malta și Bulgaria nu pot forma singure o minoritate de blocare, nici măcar cu sprijinul Ungariei și Slovaciei, criticile lor publice slăbesc considerabil poziția Comisiei Europene și reduc șansele unui acord rapid.
Poziția Italiei este cu atât mai sensibilă cu cât prim-ministrul Giorgia Meloni a susținut constant sancțiunile împotriva Rusiei. Totuși, coaliția de guvernare de la Roma este profund divizată în privința sprijinului pentru Ucraina.
Vicepremierul Matteo Salvini, lider de extremă dreapta, a adoptat o retorică favorabilă Rusiei și a susținut planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina.
Regulile de urgență, un nou punct de tensiune
În documentul comun, cele patru state și-au exprimat și rezervele față de decizia Comisiei de a recurge la puteri de urgență pentru a modifica regulile actuale privind sancțiunile și pentru a menține activele rusești înghețate pe termen lung.
Deși au votat în favoarea acestei măsuri pentru a menține unitatea UE, ele subliniază că acest lucru nu echivalează cu acceptarea utilizării fondurilor rusești.
„Acest vot nu anticipează în niciun caz decizia privind posibila utilizare a activelor rusești imobilizate, care trebuie luată la nivel de lideri”, au transmis cele patru țări.
Mecanismul juridic propus urmărește să limiteze riscul ca state considerate favorabile Kremlinului să returneze fondurile Rusiei în viitor.
Cu toate acestea, Italia, Belgia, Malta și Bulgaria avertizează că această clauză „implică consecințe juridice, financiare, procedurale și instituționale de foarte mare amploare, care ar putea depăși cu mult acest caz specific”.
