La un an după alegerile prezidenţiale contestate din Belarus şi reprimarea mişcării de protest istorice ce a urmat, Washingtonul a înăsprit şi mai mult luni sancţiunile americane în vigoare din 2006, extinzându-le în special în anumite sectoare-cheie ale economiei belaruse.
În afară de o listă lungă de responsabili oficiali, aceste măsuri vizează societăţi, entităţi şi oameni de afaceri care funcţionează ca "portofele" ale regimului, potrivit explicaţiilor Trezoreriei americane.
Regatul Unit şi Canada au înăsprit şi ele sancţiunile împotriva Belarusului luni.
"Măsuri coercitive unilaterale", menite să "submineze suveranitatea şi independenţa Belaruslui, precum şi bunăstarea şi prosperitatea poporului belarus"
Drept reacţie, Ministerul belarus al Afacerilor Externe a denunţat, într-un comunicat, "măsuri coercitive unilaterale", menite să "submineze suveranitatea şi independenţa Belaruslui, precum şi bunăstarea şi prosperitatea poporului belarus".
"Singurul lucru pe care Occidentul îl doreşte, ignorând într-un mod dispreţuitor rezultatele exprimării voinţei poporului belarus, este o schimbare de putere în Belarus", a adăugat ministerul.
"Ascunzându-se în spatele sloganurilor ipocrite de apărare a drepturilor omului şi a democraţiei, în realitate adversarii occidentali sunt ghidaţi de un pur calcul geopolitic", a mai precizat instituţia citată.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, s-a arătat implacabil luni în cadrul unei conferinţe de presă televizate, negând orice represiune în ţara sa şi acuzându-şi criticii că au vrut să alimenteze o "lovitură de stat".
