Impunătoarea colonadă a Bazilicii lui Traian din Roma, situată în forumul dedicat acestui împărat roman, la mică distanţă de Colosseum, a fost restaurată parţial datorită unei donații consistente a unui oligarh rus care este vizat în prezent, după declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin, de sancţiunile occidentale, informează Agerpres, citând AFP.
Citește și: FOTO Cine e rusoaica din anturajul lui Putin care se iubește cu Tom Cruise? Are genți de 1.000.000$
Bazilica Ulpia, piesa centrala a Forumului lui Traian din Roma, restaurată pe banii unui oligarh rus
În timp ce majoritatea lucrărilor întreprinse la Roma pentru dezgroparea ruinelor antice îi obligă pe turişti să se aplece, reconstrucţia colonadei corintice pe două niveluri îi invită să privească spre cer, la o înălţime de peste 23 de metri.
"Dacă vizitatorii nu percep înălţimea monumentelor, nu înţeleg semnificaţia arhitecturii", a declarat pentru AFP Claudio Parisi Presicce, curatorul-şef al patrimoniului cultural al Romei, cu ocazia unui tur al sitului.
Bazilica Ulpia - o clădire fără vocaţie religioasă la acea vreme - este piesa centrală a Forumului lui Traian, cel mai mare şi totodată ultimul dintre forumurile imperiale, numit după Marcus Ulpius Traianus, împărat al Imperiului Roman între anii 98 d.Hr. şi 117 d.Hr.
Inaugurată în secolul al II-lea d.Hr., bazilica s-a prăbuşit în mare parte în perioada Evului Mediu, dar a fost scoasă la lumină prin săpături arheologice la începutul secolului al XIX-lea şi în anii 1930.
Actualul proiect, care a început în 2021, a permis identificarea a trei coloane de marmură verde care fuseseră lăsate "într-un colţ" timp de aproape un secol, fără nicio legătură cu fundaţiile lor, a explicat Claudio Parisi Presicce.
Oligarhului rus de origine uzbecă Alisher Usmanov a donat 1,5 milioane de euro pentru restaurarea Bazilicii Ulpia
Proiectul a fost finanţat printr-o donaţie de 1,5 milioane de euro în 2015 din partea oligarhului rus de origine uzbecă Alisher Usmanov.
El a fost sancţionat de Uniunea Europeană şi de Statele Unite după ce Rusia a invadat Ucraina la începutul anului 2022, fiind acuzat de Trezoreria americană că este un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Anul trecut, Forbes a estimat averea sa la 14,4 miliarde de dolari, acumulată prin afaceri în industria metalurgică şi minieră.
Numit "Cel mai generos donator" în lista Sunday Times a filantropilor bogaţi în 2021, după ce a donat 4,2 miliarde de dolari în scopuri caritabile în ultimii 20 de ani, Alisher Usmanov este un italofil care a făcut deja mai multe donaţii în beneficiul Romei.
Când a fost întrebat despre acest lucru, Claudio Parisi Presicce a declarat că finanţarea oferită de Alisher Usmanov a fost convenită înainte de sancţiunile occidentale, iar patrimoniul antic al Romei, susţine el, este "universal".
Vastele campanii militare ale împăratului Traian, inclusiv cea care a dus la exterminarea aproape completă a poporului dac de pe teritoriul actual al României, i-au permis Romei să îşi extindă şi mai mult graniţele.
Cele două războaie sângeroase ale sale împotriva dacilor sunt reprezentate într-un basorelief în spirală pe Columna lui Traian, situată chiar la nord de bazilică şi ridicată pentru a glorifica victoriile şi prăzile de război ale împăratului.
Traian "a construit un monument folosind cele mai preţioase materiale disponibile la acea vreme", a analizat Claudio Parisi Presicce, cum ar fi marmura colorată extrasă din Egipt, Asia şi Africa.
Bazilica, ce adăpostea instanţe civile şi penale şi alte birouri administrative, era formată din cinci culoare centrale separate prin rânduri de coloane.
Proiectată de celebrul arhitect Apolodor din Damasc, bazilica avea un acoperiş din ţiglă de bronz, în timp ce statui ale prizonierilor daci şi fresce reprezentând armele legiunilor învingătoare îi împodobeau faţada.
Săpăturile anterioare au scos la iveală forumul şi rămăşiţele bazilicii, dar deşi pilonii masivi de granit care se întindeau de-a lungul bazilicii au fost restauraţi şi reasamblaţi, colonadei îi lipsea în continuare cel de-al doilea etaj.
Acest lucru a fost realizat în prezent: segmente din marmura originală a frizei de la etaj, conservate în antrepozite sau muzee, au fost recreate în răşină, precum şi părţi dispărute de-a lungul secolelor şi care conţineau mai puţine detalii.
Acest lucru îi permite privitorului să vadă diferenţa dintre piesele originale şi replici, o practică obişnuită în restaurarea patrimoniului, ilustrând natura reversibilă a lucrării.
Ultimele etape ale proiectului constau în recrearea scării sudice a bazilicii, încorporând plăci antice de marmură galbenă descoperite pe şantier.
Aproximativ 150 de proiecte arheologice sunt planificate la Roma până în 2027, în marea lor majoritate finanţate prin fondurile de relansare post-pandemică acordate de Uniunea Europeană.
