Avertisment crunt pentru NATO. Aleksandar Vučić: „Putin nu minte” când amenință cu arme nucleare
Aleksandar Vučić avertizează că Putin ar putea recurge la arme nucleare dacă Rusia ar fi atacată direct de Statele Unite sau de puterile europene. Liderul sârb susține că a transmis acest avertisment Occidentului și consideră periculoasă subestimarea amenințărilor Kremlinului.
Aleksandar Vučić a lansat un avertisment privind riscul unui conflict nuclear între Rusia și Occident, susținând că amenințările formulate de Vladimir Putin trebuie luate în serios. Liderul sârb afirmă că președintele rus ar putea ordona folosirea armelor nucleare în cazul unui atac militar direct asupra Rusiei din partea Statelor Unite sau a unor puteri europene.
Avertisment crunt pentru NATO. Aleksandar Vučić: „Putin nu minte” când amenință cu arme nucleare
Vučić susține că le-a atras deja atenția liderilor occidentali asupra riscurilor unei confruntări directe cu Moscova, insistând că superioritatea militară convențională a NATO nu exclude posibilitatea unei escaladări nucleare.
„Când oamenii au început să spună că Putin minte în legătură cu utilizarea armelor nucleare, le-am spus tuturor din Occident: Putin nu minte deloc. Desigur, el nu vrea să le folosească pur și simplu așa. Nimeni nu este nebun. Dar, în cazul unui atac direct din exterior, din partea Americii, a Europei sau a Marii Britanii, oricine, el va răspunde cu arme nucleare în acel moment”, a declarat Aleksandar Vučić, fostul președinte al Serbiei.
În opinia sa, una dintre cele mai mari greșeli pe care le-ar putea face statele occidentale ar fi să considere că Moscova nu va utiliza niciodată arsenalul nuclear, indiferent de circumstanțe.
„Mulți oameni cred că acest lucru nu se va întâmpla, că NATO este mai puternică decât Rusia. Dacă credeți cu adevărat că el nu va folosi arme nucleare în nicio circumstanță, atunci aceasta este o eroare de judecată foarte mare”, a avertizat Vučić.
Citește și: Turcia anunță că intră în cursa înarmării nucleare regionale. Putin cere descurajarea acestui proces
Rusia și-a modificat doctrina nucleară. În ce condiții ar putea Putin ordona un atac
Avertismentul lui Vučić vine pe fondul amenințărilor nucleare repetate formulate de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei. Kremlinul a invocat în mai multe rânduri capacitatea sa nucleară pentru a descuraja o intervenție militară directă a NATO și pentru a influența deciziile statelor occidentale privind sprijinul acordat Kievului.
În noiembrie 2024, Vladimir Putin a aprobat o versiune revizuită a doctrinei nucleare ruse, care extinde circumstanțele în care Moscova își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare.
Documentul prevede posibilitatea unui răspuns nuclear inclusiv în cazul unei agresiuni convenționale împotriva Rusiei sau Belarusului, dacă aceasta reprezintă o amenințare critică la adresa suveranității ori integrității teritoriale a celor două state.
Doctrina ia în considerare și atacurile efectuate de un stat care nu deține arme nucleare, dar care beneficiază de sprijinul unei puteri nucleare.
Rusia a amplasat, de asemenea, arme nucleare tactice în Belarus, consolidând rolul acestui stat în strategia militară a Kremlinului.
Totuși, doctrina nucleară stabilește condițiile în care Moscova își rezervă posibilitatea unui asemenea răspuns, fără să însemne că utilizarea armelor nucleare ar fi automată în cazul oricărui atac.
Vučić, între relațiile cu Moscova și ambițiile europene ale Serbiei
Aleksandar Vučić rămâne una dintre cele mai influente figuri ale politicii sârbe, fiind asociat cu o strategie externă care încearcă să mențină relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China.
Lider al Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea care a dominat viața politică a țării în ultimul deceniu, Vučić a ocupat funcția de premier între 2014 și 2017, înainte de a deveni președinte.
Amintim că recent, Vučić a demisionat din funcția prezidențială pe 27 septembrie 2026, înainte de încheierea mandatului, pe fondul tensiunilor politice interne.
Serbia se pregătește pentru alegeri parlamentare anticipate pe 25 octombrie, scrutin care ar putea influența viitoarea configurație a puterii de la Belgrad.
Deși susține oficial aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, Vučić a păstrat legături politice și economice apropiate cu Moscova. În același timp, Belgradul a dezvoltat relații comerciale și investiționale importante cu Beijingul.
