ANALIZĂ / Europa rezistă cu greu în fața valului naționalist

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 27.05.2019 - 13:15

Forţele pro-UE au conservat o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să schimbe strategia după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată, relatează luni AFP.

SHARE

Potrivit analize, preluate de Agerpres, prima concluzie a scrutinului european este că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate, rămânând totuşi cele mai mari grupuri din hemiciclu.

Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751 mandate, câte are Parlamentul European.

Grupurile lor - cu 179 de locuri pentru PPE şi 152 pentru S&D conform ultimelor proiecţii - nu vor putea reedita "marea coaliţie" care le-a permis să construiască compromisuri privind textele legislative şi să-şi împartă posturile de putere.

COMPONENȚA VECHIULUI ȘI NOULUI PARLAMENT EUROPEAN

GRUPURILE POLITICE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

GUE/NGL - Grupul Stângii Europene Unite/ Stânga Verde Scandinavă
S&D - Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților 
Verzii/EFA - Verzii/ Alianța Liberă Europeană 
ALDE&R - Alianța Liberalilor și democraților pentru Europa/ Coaliția ”Renașterea” ( din care face parte partidul lui Emmanuel Macron)/ USR PLUS
EPP - Partidul Popularilor Europeni (Creștin- Democrați) 
ECR - Conservatorii și Reformiștii Europeni
EFDD - Europa Libertății și a Democrației Direccte ( a lui Nigel Farage)
ENF - Europa Națiunilor și Libertății (a lui Marine Le Pen și Matteo Slavini) 
NI - Neafiliați
Alții

Este sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide, care persistă de aproape 40 de ani în Parlamentul European.

Potrivit unor estimări care rămân să fie confirmate, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, cu excepţia poate a Partidului Brexit al lui Nigel Farage.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 58 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el aproape o duzină de locuri, până la 56.

REPARTIZAREA MANDATELOR ÎN VECHIUL ȘI NOUL PARLAMENT EUROPEAN

Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă au realizat progrese, rămân totuşi departe de a putea revendica roluri de prim-plan în cadrul Parlamentului European.

Şi cu cât ele sunt mai divizate şi chiar în dezacord profund asupra anumitor subiecte, recompunerea anticipată a alianţelor lor rămâne un lucru neclar.

Citește și: De ce contează alegerile europene

Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care nu a părăsit PPE în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, "nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca", estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman.

"Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru proeuropean", a declarat în noaptea de duminică spre luni şeful grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Acest grup va deveni, cu 107 locuri potrivit ultimelor proiecţii, al treilea în PE, datorită în special aportului listei "Renaissance" a preşedintelui francez Emmanuel Macron, chiar dacă ea nu a reuşit să devanseze partidul lui Marine Le Pen în alegerile din Franţa.

"Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlamentul European fără noul nostru grup", a prezis Guy Verhofstadt.

Verzii au afirmat şi ei duminică că au devenit "indispensabili", potrivit noului lor lider de grup din PE, Philippe Lamberts, după progresul înregistrat duminică, care le permite să obţină 70 de locuri, faţă de 51 în precedenta legislatură.

Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea compromisului mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.

Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.

Pentru că dacă numele candidatului la preşedinţia executivului european trebuie decis între şefii de stat şi de guvern ai celor 28, el trebuie apoi să obţină o majoritate, respectiv 376 de voturi, în rândul eurodeputaţilor pentru a fi ales.

După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP.

Citește dosarul integral dedicat alegerilor europarlamentare din 26 mai

26 mai. Alegeri într-o Europă aflată la răscruce

Listele de candidați români la europarlamentarele din 26 mai

PSD face campanie pentru a ajunge în inima UE înjurând UE

Rovana Plumb nu poate justifica 350.000 de euro, bani europeni

„Loviturile politice“ aplicate moților de Negrescu

Copy/paste după Dragnea pentru un nou mandat în Parlamentul European

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.