ANALIZĂ Alegerile de la jumătatea mandatului lui Trump, marcate de eșecurile sale de politică externă
Alegerile pentru Congresul SUA de la jumătatea mandatului lui Trump bat la ușă și vor fi marcate de eșecurile sale izbitoare de politică externă, potrivit unei analize Reuters.
În contextul în care războiul cu Iranul se află acum într-un impas costisitor, iar crizele de la Ucraina până la Gaza rămân nerezolvate, agenda ambiţioasă de politică externă a preşedintelui Donald Trump pare blocată în pragul alegerilor pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, prevăzute în noiembrie, scrie Reuters, informează News.ro.
Citește și: Război comercial, SUA - Canada. Trump impune taxe vamale de 50% țării vecine. Cum răspunde Mark Carney?
ANALIZĂ Alegerile de la jumătatea mandatului lui Trump, marcate de eșecurile sale de politică externă
Aceste eşecuri sunt izbitoare pentru un preşedinte care s-a întors la putere anul trecut promiţând că va fi un "pacificator" şi care a făcut din rezolvarea conflictelor internaţionale un element central al agendei sale din al doilea mandat.
Trump a devenit iritat de întrebările jurnaliştilor şi chiar de aliaţii SUA. În această săptămână, el i-a criticat dur pe reporterii care îl presau cu întrebări despre politica externă şi şi-a reînnoit ameninţarea de a bombarda Omanul, un aliat al SUA care negociază cu Iranul redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Ziua Muncii, care anul acesta are loc pe 7 septembrie, este, în mod tradiţional, momentul în care campaniile electorale intră în plină desfăşurare, iar republicanii se confruntă cu perspectiva ca războaiele nerezolvate din străinătate şi repercusiunile economice ale acestora pe plan intern să coste partidul controlul asupra Congresului.
Citește și: Trump afirmă că „se înțelege de minune” cu Kim Jong-un. Dictatorul, „mândru” de relația sa cu Putin
Impas, în Iran, Gaza și Ucraina
Trump a anulat negocierile cu Teheranul după ce a insistat săptămâni întregi pentru o soluţie diplomatică şi a anunţat miercuri o nouă campanie, cea a unui "război economic" împotriva Republicii Islamice, recunoscând aparent că luni întregi de atacuri militare nu au forţat concesiile pe care SUA dorea să le obţină.
Pe fondul inflaţiei persistente şi al creşterii preţurilor la benzină provocate de războiul cu Iranul, cota de popularitate a lui Trump a scăzut la un nou minim, doar 33% dintre americani aprobându-i activitatea, potrivit ultimului sondaj Reuters/Ipsos.
Şi alte eforturi de mediere a păcii au ajuns în impas.
Luni, negociatorul lui Trump şi ginerele său, Jared Kushner, s-au întors cu mâna goală de la discuţiile menite să promoveze un acord de pace pentru Gaza. Iar vizita aşteptată la Kiev a lui Kushner şi a trimisului lui Trump, Steve Witkoff, pentru a relansa negocierile blocate de mult timp în vederea încetării războiului Rusiei în Ucraina, încă nu a avut loc.
După o serie de realizări iniţiale în politica externă, printre care un armistiţiu în Gaza şi capturarea liderului Venezuelei, bilanţul lui Trump a devenit din ce în ce mai marcat de eforturile sale diplomatice blocate.
"Trump a contestat şi a perturbat cu succes consensul confortabil din Washington în materie de politică externă, dar nu a transformat această perturbare într-o strategie cu rezultate concrete pentru americani", a declarat Asli Aydintasbas, cercetătoare la think tank-ul Brookings Institution din Washington.
Trump văzut la superlativ
Conflictul cu Iranul a apăsat "intens" asupra preşedintelui şi nu există un consens în interiorul Casei Albe cu privire la modul de rezolvare a acestuia, a declarat un aliat al lui Trump sub condiţia anonimatului.
Presiunea ar putea creşte dacă investitorii vor ajunge la concluzia că războiul se va prelungi, ceea ce ar duce la creşterea costurilor de împrumut ale SUA şi ar limita şi mai mult agenda internă a lui Trump.
Şeful Casei Albe a afirmat că merită suportate costurile economice pentru a se asigura că Iranul nu va obţine o armă nucleară, în ciuda negărilor Iranului că ar urmări acest lucru.
"Preşedintele Trump a reuşit să facă din nou ca America să fie respectată, iar rezultatele vorbesc de la sine - nouă războaie s-au încheiat, ostaticii au fost eliberaţi din Gaza, acordurile comerciale sunt mai echitabile, iar acum Iranul va fi împiedicat să deţină vreodată o armă nucleară", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
Un oficial de rang înalt al administraţiei Trump a afirmat că sancţiunile SUA şi blocada navală au paralizat economia Iranului şi au lăsat regimul de la Teheran "complet falit", adăugând: "Există multe pârghii pe care preşedintele le poate acţiona mai puternic în săptămânile următoare".
Stil neortodox cu rezultate mixte
Unii experţi îi recunosc lui Trump meritul de a fi fost dispus să abordeze probleme pe care, în opinia lor, alţi preşedinţi nu au putut sau nu au vrut să le rezolve.
"Preşedintele doreşte o lume mai stabilă, iar asta înseamnă să încerce să rezolve disputele, fie ele fierbinţi, cum ar fi cea din Ucraina, fie reci, cum ar fi cele legate de comerţ şi de supracapacitate", a declarat Nick Snyder, cercetător principal la Hudson Institute, adăugând că Trump s-a implicat şi în soluţionarea conflictelor dintre Rwanda şi Republica Democratică Congo, precum şi dintre Thailanda şi Cambodgia.
Trump a răsturnat normele diplomatice tradiţionale de instaurare a păcii, bazându-se pe puterea economică şi militară a Americii, inclusiv pe cea a aliaţilor SUA, dar acest stil neortodox a dat rezultate mixte.
El a adus părţile la masa negocierilor cu scopul de a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina, dar cel mai lung război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial nu este nici pe departe pe cale să se încheie, ultimele atacuri aeriene ruseşti ucigând joi 16 persoane în capitala Ucrainei.
În Gaza, mediatorii se tem că intensificarea atacurilor israeliene asupra enclavei subminează eforturile de a pune capăt conflictului, întrucât atât Israelul, cât şi Hamas refuză condiţiile necesare pentru a avansa planul de pace elaborat de Trump în octombrie anul trecut.
În Liban, atacurile aeriene israeliene au ucis 11 persoane duminică, chiar dacă acordul-cadru de pace între cele două ţări, mediat de SUA, rămâne în vigoare.
Un succes notabil s-a înregistrat în Venezuela, unde armata americană l-a capturat pe preşedintele Nicolas Maduro fără victime de partea SUA. Analiştii spun că operaţiunea l-a ajutat pe Trump să se convingă că dacă se alătură Israelului într-un atac asupra Iranului lucrurile s-ar desfăşura, de asemenea, fără probleme.
Însă aceştia afirmă, totodată, că acest lucru s-a dovedit a fi o eroare de calcul. Ei susţin că Trump s-a bazat prea mult pe aplicarea presiunii coercitive, chiar dacă liderii iranieni au puţine motive să cedeze şi să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, în ciuda economiei în declin a ţării.
Obsedat de folosirea coerciţiei şi uneori a linguşelii
"Este obsedat de folosirea coerciţiei şi uneori a linguşelii, pentru a-i supune pe ceilalţi voinţei sale, dar ignoră obiectivele strategice şi politica internă ale acestora. Drept urmare, continuă să se zbată şi să eşueze", a declarat Stephen Wertheim, cercetător principal la institutul Carnegie Endowment for International Peace.
Între timp, ceasul politic ticăie, Partidul Republican al lui Trump confruntându-se cu alegeri care ar putea să-i coste controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului şi să-i limiteze drastic capacitatea de a-şi promova agenda în ultimii doi ani de mandat.
Analiştii spun că recurgerea lui Trump la presiunea coercitivă poate aduce adversarii la masa negocierilor, dar adesea nu reuşeşte să producă soluţii durabile, o dinamică care îi poate încuraja pe rivali să aştepte să-i treacă mandatul.
"Adversarii SUA înţeleg că timpul său politic este mai scurt decât al lor şi că, deşi Statele Unite pot exercita o presiune coercitivă enormă, ar putea în cele din urmă să-şi piardă răbdarea", spune Aydintasbas.
"Prin urmare, Putin, Xi şi Iranul ar putea dori să aştepte ca mandatul lui Trump să se încheie. După noiembrie, motivaţia de a aştepta ca mandatul lui Trump să se încheie va deveni şi mai pronunţată", conchide experta.
