Amnesty International a declarat că Navalnîi, care anul trecut a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din categoria Noviciok, este acum supus privării de somn şi nu are acces în închisoare la un doctor în care poate avea încredere.
"Rusia, autorităţile ruse, l-ar putea pune într-o situaţie de moarte lentă şi ar putea încerca să ascundă ceea ce i se întâmplă", a declarat pentru Reuters secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, înaintea publicării raportului anual al organizaţiei.
"În mod clar, autorităţile ruse îi încalcă drepturile. Trebuie să facem mai mult", a susţinut Callamard.
"Au încercat deja să îl omoare, acum l-au arestat şi îi impun condiţii de închisoare ce constitue tortură".
Susţinătorii lui Navalnîi, inclusiv medicul său, arestaţi în faţa coloniei penitenciare de la Pokrov
Kremlinul refuză să comenteze starea sănătății lui Navalnîi
Navalnîi a intrat într-o grevă a foamei săptămâna trecută în încercarea de a forţa închisoarea în care se află să îi ofere îngrijiri medicale adecvate pentru durerile acute la spate şi picioare.
Kremlinul a refuzat să comenteze referitor la starea sănătăţii sale, afirmând că aceasta este o chestiune ce ţine de serviciul penitenciar federal.
Săptămâna trecută, serviciul penitenciar a anunţat că opozantul în vârstă de 44 de ani primeşte tot tratamentul necesar.
În februarie, Aleksei Navalnîi a fost închis pentru o perioadă de doi ani şi jumătate pentru nerespectarea condiţiilor de eliberare condiţionată, calificate de opozant ca fiind motivate politic.
Opozantul rus Navalnîi are dureri mari, se teme pentru viața lui
Autorităţile ruse, care au pus la îndoială otrăvirea lui Navalnîi, îl prezintă pe opozant drept o persoană care caută să provoace scandaluri ce vizează destabilizarea Rusiei şi care este susţinut de Occident.
Agnes Callamard a spus că maltratarea lui Navalnîi are loc într-un moment în care pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalităţile şi a sporit represiunea exercitată de stat în unele ţări.
Anumite guverne au instrumentalizat pandemia împotriva grupurilor minoritare pentru a reprima disidenţa şi drepturile omului, în timp ce în alte ţări a avut loc aproape o normalizare a măsurilor de urgenţă care au restricţionat libertăţile civile, a adăugat ea. "COVID a amplificat opresiunea", a subliniat Callamard.
