La Subiectul I, elevii au avut de răspuns mai multor cerințe pe marginea unui text la prima vedere – “Zborul” de Sorin Titel.
Sorin Titel s-a născut în anul 1935. A intrat la Facultatea de Cinematografie (regie) de unde se transferă la filologie. Este exmatriculat de la facultate în anul 1956 după ce s-a solidarizat cu mișcările studenților din Ungaria împotriva regimului comunist.
Citește și: Ce subiecte au picat la Evaluarea Națională
Este considerat cel mai important scriitor bănățean după Ioan Slavici.
„A debutat în anii 50 cu povestiri realiste (nu neapărat și socialiste) care încă nu anunță scriitorul sofisticat de mai târziu. Primele volume – Reîntoarcerea posibilă (1966), Valsuri nobile și sentimentale (1967) – oarecum clasice, anunță deja un foarte fin prozatori ai periferiei central-europene. În Dejunul pe iarbă, Noaptea inocenților, dar mai ales în Lunga călătorie a prizonierului, bine receptat la editarea franceză de la Denoel (1976) devine însă experimentalist și labirintic, influențat de Noul Roman Francez și tangent cu oniricii noștri (Țepeneag, mai ales) – unii au vorbit, discutabil, și de kafkianism. Fără îndoială unul dintre cei mai moderni autori de proză „rurală” din întreaga literatură română”, potrivit Muzeului Național al literaturii Române.
A intrat la facultatea de regie și film, dar s-a transferat după primul an la facultatea de filologie, de unde a fost exmatriculat în 1956, deoarece se solidarizase cu revoluţia din Ungaria. Un an mai târziu a reuşit să se înscrie la facultatea din Cluj, însă numai pentru o lună.
Din 1958 a fost, timp de şase ani, profesor suplinitor de limba română la Caransebeș. După absolvirea facultăţii, din 1964 până în 1971, a fost redactor la revista timişoreană „Scrisul bănăţean”, devenită ulterior „Orizont”.
Un bonom, un hipiot
„Sorin era un bonom, prefera societatea tinerilor, de subliniat că serile noastre erau în exclusivitate „băiețești”. Ne consideram hipioți, în afara orelor de lucru. Era perioada fericită a marilor prefaceri sociale și artistice pe plan mondial. Spre deosebire de adunările stereotipe, cenacluri, șezători, supervizate de securiștii sub acoperire, noi, „titeliștii” eram conectați nu numai la noutățile Europei libere, dar și la veștile dinspre cultura occidentală. Sorin avusese o experiență neplăcută cu autoritățile din cauza poziției sale față de revoluția anticomunistă din Ungaria și imprima un background de opozant al socialismului serilor noastre.
Dar eram cuminți și blânzi, bănățeni cosmopoliți. Nu complotam împotriva statului, nu confecționam cocteiluri Molotov”, spune Erwin Lucian Bureriu.
Despre autor
„În textele sale, realitatea cronologică este abandonată în favoarea simultaneităţii percepţiei, o consecinţă a acestui fapt fiind frag mentarea acesteia, ca şi schimbarea repetată a unghiurilor de vedere. Prolifera ‑ rea la infinit a vocilor auctoriale, înmulţirea celulelor epice, clivajele în cronologia naraţiunii, permanentele alternanţe ale relatării la persoana întâi, la a doua sau chiar la a treia au ca rezultat transformarea naratorului, de la un moment dat, în subiect al relatării sau identificarea cititorului cu personajul. Acestea se constituie în trăsături care individualizează stilul lui Sorin Titel”, se arată în Caiete Critice în 2012..
Comentarii 0