„Întârzierea implementării lor până în prezent ne-a adus la un status-quo inacceptabil: în plină pandemie, sute de mii de elevi din România au văzut efectele subfinanțării educației”, spun elevii.
Consiliul Elevilor a analizat contextul actual, realizând că există numeroase lipsuri în educație, lipsuri care ar fi trebuit conștientizate de către fiecare dintre noi cu mult timp în urmă, dar al căror impact a fost cu adevărat resimțit abia acum, când ne-am confruntat cu o pandemie globală ce a făcut imposibilă desfășurarea orelor de curs direct în școli.
Documentul „Cum dăm restart la Educație” poate fi consultat AICI.
Obiective pe termen scurt:
1. Asigurarea condițiilor igienico-sanitare optime în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România, eliminarea grupurilor sanitare din afara școlilor (fenomenul toaletei în curte) – Considerăm inacceptabil faptul că, în anul 2020, numeroase unități de învățământ nu beneficiază de condițiile minime necesare asigurării unui proces educațional calitativ. Nu putem vorbi despre restart în sistemul educațional educație în lipsa unui context igienico-sanitar care să asigure siguranță și confort pentru toți beneficiarii direcți ai educației din România;
2. Achiziționarea, prin mijloace de achiziție publică (valorificând principiul transparenței), a dispozitivelor prin care toți elevii din România vor putea avea acces la Internet – În prezent, cel puțin 250.000 de elevi nu au acces la educația online, fapt care încalcă principiul egalității de șanse și limitează dreptul la educație.
De asemenea, este imperios ca Ministerul Educației și Cercetării să identifice resurse financiare suplimentare pentru a asigura accesul la școala online și pentru elevii care au un singur dispozitiv acasă, în timp ce numărul copiilor școlarizați din familie este mai mare. Recomandăm ca decizia privind tipul dispozitivelor care urmează a fi achiziționate să fie asumată ca urmare a unei consultări cu experții din domeniul digital.
Aceste dispozitive trebuie să corespundă metodelor de predare-învățare-evaluare utilizate, de exemplu tabletele pot fi utilizate preponderent pentru vizualizarea datelor, în timp ce laptopul/calculatorul poate fi utilizat atât pentru vizualizarea datelor, cât și pentru crearea de noi date;
. Drepturile elevului în școala online trebuie respectate în mod nemijlocit, motiv pentru care recomandăm enunțarea unor prevederi clare, care să garanteze accesul la educație online, educație care trebuie centrată pe nevoile și interesele beneficiarilor.
De asemenea, trebuie valorificată perspectiva drepturilor copilului (dreptul la intimitate, dreptul la protecție nemijlocită) în mediul online, dar și mecanisme de prevenire a unor fenomene precum cyberbullying-ul sau utilizarea unor metode de coerciție (absențe notate ca metodă de coerciție, utilizarea evaluării în scopuri abuzive, menite să dezavantajeze elevul, în loc să îi stimuleze participarea activă la procesul de învățare online). Este necesară clarificarea unor norme deja existente, precum notarea elevilor doar cu acordul acestora/ al părinților, în cazul elevilor minori, valorificarea rezultatelor învățării trebuie realizată unitar și echitabil;
4. Elaborarea unor documente cu precizări clare, sugestii și soluții, indicarea unei/unor pagini oficiale actualizate constant, modalități de contact a grupurilor de suport, referitor la modul de desfășurare a activităților de învățare și de evaluare online, la aspectele care țin de dezvoltarea profesională continuă și progresul în cariera didactică, la situațiile de ordin administrativ și de organizare etc;
5. Digitalizarea și transparentizarea procesului de evaluare al elevilor prin operaționalizarea catalogului școlar online, măsură care contribuie la creșterea semnificativă a relevanței acestui proces, aduce predictibilitate în sistemul educațional, debirocratizează. Fiecare profesor din România trebuie instruit în vederea utilizării acestui mecanism de evaluare online. De asemenea, considerăm că platforma care va opera catalogul școlar online trebuie să fie dublată și de o platforma pentru feedback-ul semestrial oferit cadrelor didactice, în temeiul articolului 7, litera aa) din Statutul Elevului;
6. Pregătirea unei testări inițiale cu subiecte unice la nivel național, pe model internațional, care va fi susținută în septembrie 2020 de către toți elevii – Care sunt rechizitele sistemului de învățare online? Cum poate Ministerul Educației și Cercetării să creeze politici educaționale în raport cu nevoile beneficiarilor direcți ai educației, dacă nu cunoaștem nivelul la care se află elevii în raport cu anumite competențe care trebuie aprofundate în procesul educațional?
În vederea identificării celor mai bune metode hibrid de predare-aprofundare-învățare-evaluare după 3 luni de învățare la distanță, este important ca toți elevii să poată beneficia de strategii de învățare personalizate, care să pornească de la o testare inițială cu subiecte unice la nivel național, pe model internațional (de exemplu, PISA).
Aceste evaluări nu trebuie privite drept o cauză a stresului pentru elevi și trebuie să fie continuată de un proces calitativ de consiliere și orientare;
7. Completarea codului de etică al personalului didactic cu prevederi conexe procesului de predare online, în vederea respectării normelor privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal, utilizarea eficientă a resurselor digitale existente, prevenirea abuzurilor în sistemul educațional în mediul online;
8. Crearea unui grup de lucru, Restart la educație, facilitat de Ministerul Educației și Cercetării și Administrația Prezidențială, format din experți educaționali, care să fie selectați în baza competenței acestora și a activității relevante în domeniu, care să opereze în luna iunie – iulie 2020 și să transpună în strategii concrete modul în care se va desfășura anul școlar 2020-2021, cu accent pe: metodele de predare-învățare-evaluare utilizate, managementul resurselor digitale, managementul clasei și al comunității școlare la distanță, leadership în educație, intervenții pentru incluziune socială a grupurilor vulnerabile, formarea cadrelor didactice.
Obiective pe termen mediu 2021 - 2022
1. Utilizarea unor metode hibrid de predare-aprofundare-învățare-evaluare – Pandemia provocată de Coronavirus ne-a demonstrat faptul că sistemul educațional din România nu este adaptat cerințelor secolului XXI, mai ales în raport cu provocările și obstacolele care pot afecta procesul educațional și care adâncesc inechitățile din sistemul de învățământ preuniversitar.
Considerând că materia fixată pentru semestrul al II-lea din anul școlar 2019-2020 nu a fost aprofundată, având în vedere inechitatea din sistemul digital de educație de la ora actuală, putem conchide asupra faptului că acele conținuturi trebuie recuperate, fapt pentru care propunem utilizarea unor metode hibrid (de exemplu, utilizarea metodelor de predare online și valorificarea posibilității de a continua procesul offline pentru aprofundare, exerciții aplicate și evaluare) pentru recuperarea acestor conținuturi astfel încât nevoile și interesele elevului trebuie să fie prioritizate. Nu trebuie exclusă varianta (în vederea aprofundării conținuturilor la anumite discipline) ca elevii să lucreze pe grupuri de lucru în mediul digital.
2. Centrarea pe calitate. Centrarea pe mecanisme de suport, recomandări care să promoveze și să susțină calitatea procesului didactic, progresul autentic, interacțiunea și implicarea elevilor – și nu utilizarea unor platforme și instrumente digitale. Mai mult decât orice, trebuie eliminat în aceste zile riscul centrării pe tehnologie și al utilizării improprii, cronofage, disproporționate în raport cu rezultatele așteptate ale învățării.
Ar trebui evitate recomandările de utilizare a instrumentelor tehnologice fără indicarea clară a cadrelor în care acel instrument tehnologic este eficient din punct de vedere didactic.
Trebuie reamintite reperele pedagogice ale funcționării procesului de educație. Sunt de preferat reorientări către rolul programelor școlare în a (re)organiza un parcurs de învățare, în a decela ce e necesar, ce e util și ce poate fi eludat din multitudinea de materiale auxiliare și de sugestii de utilizare a diverse resurse;
3. Completarea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale cu resurse digitale calitative care să corespundă nevoilor elevilor din învățământul special, învățământul vocațional, învățământul profesional și tehnic.
În cazul învățământului vocațional, profesional și tehnic este important ca metodele hibrid de predare-învățare-evaluare să se centreze pe nevoile elevului, în sensul în care activitatea de predare poate fi realizată online, iar activitățile de practică și exercițiile/ aplicațiile pot fi realizate offline;
4. Realizarea unor noi indicatori privind sistemul de evaluare și asigurare a calității, astfel încât aceștia să stimuleze dezvoltarea proceselor educaționale în raport cu obiectivele privind digitalizarea instituțiilor de învățământ și stimularea participării elevilor la procesul decizional de la nivel școlar, prin centrarea proceselor anterior amintite pe beneficiarii direcți ai educației;
5. Completarea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale cu resurse digitale calitative care să poată fi utilizate în vederea incluziunii educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale și/ sau dizabilități;
6. Livrarea transdisciplinară (inclusiv prin consiliere și orientare profesională în cadrul școlii) a unor conținuturi care să completeze programa școlară, conținuturi precum: managementul crizei în contextul provocărilor actuale la nivel global, normele igienico-sanitare în vigoare, digitalizarea societății și metode de adaptare la evoluția pieței muncii;
7. Digitalizarea documentelor consiliilor de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
8. Formarea consilierilor școlari și a profesorilor diriginți pentru ca aceștia să poată să îndrume elevii în vederea identificării strategiilor de învățare potrivite pentru nevoile și interesele beneficiarului (creșterea gradului de autonomie al elevului în raport cu procesul de învățare);
9. Scăderea numărului de elevi/ clasă, în vederea creșterii gradului de coeziune în microsistemele educaționale, centrarea pe calitatea procesului educațional și posibilitatea dezvoltării unor strategii individuale de învățare;
10. Implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), astfel încât acest curriculum să adreseze nevoile și interesele actualei generații de elevi, și nu scopul completării normelor didactice de către profesori. Recomandăm organizarea procesului educațional prepoderent prin grupuri de lucru, diversificarea ofertei educaționale și promovarea unor activități extrașcolare care ar putea suplini anumite elemente de conținut, realizarea unor parteneriate cu ONG-uri pentru livrarea cu profesionalism a acestor conținuturi, utilizarea metodelor online de predare-aprofundare-învățare-evaluare;
11. Transparentizarea activităților și a procesului decizional din cadrul unităților de învățământ preuniversitar prin digitalizare;
12. Împuternicirea Caselor Corpului Didactic pentru livrarea cu profesionalism a unor sesiuni de formare privind predarea online (noțiuni generale și noțiuni specifice, cu exemple internaționale);
13. Asigurarea condițiilor pentru cultivarea unor parteneriate strategice relevante în vederea bunei funcționări a ecosistemului educației și formării, la nivel național, regional și local, implicând ONG-uri, companii edtech, instituții internaționale, universități și institute de cercetare;
14. Realizarea, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, a unei comisii de lucru permanente pentru implementarea celor patru politici OCDE: Profesionalizarea carierei didactice în România, Îmbunătățirea managementului educațional la nivelul unităților de învățământ, Creșterea accesului la o educație timpurie de calitate, Creșterea echității educaționale în România.
Obiective pe termen lung 2022 - 2023
1.Finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, în vederea garantării tuturor resurselor necesare pentru un proces educațional calitativ și incluziv. Finanțarea sistemului de învățământ trebuie să prevadă fonduri suficiente pentru dezvoltarea resursei umane din sistemul de educație, mecanisme de combatere a abandonului școlar prin programe naționale de sprijin, asigurarea unor facilități care se înscriu în dimensiune socială a educației (burse în cuantumuri relevante, care să stimuleze participarea și performanța, transport gratuit pentru elevi, accesibilizarea unităților de învățământ preuniversitar pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și/ sau dizabilități, finanțarea corespunzătoare a sectorului de cercetare în vederea inovării sistemului de învățământ preuniversitar);
2. Transparentizarea activităților și a procesului decizional din cadrul unităților de învățământ preuniversitar prin digitalizare (transpunerea tuturor documentelor din comunitatea școlară în mediul digital, prin respectarea normelor privind protecția datelor cu caracter personal);
3. Formarea tuturor cadrelor didactice din România în vederea asigurării unui proces educațional participativ, inovator, digitalizat, centrat pe nevoile și interesele beneficiarului direct la educației – În acest sens, considerăm că profesorilor din România trebuie să le fie asigurate toate resursele necesare pentru organizarea unui proces educațional echitabil și calitativ.
Procesul educațional trebuie să devină echitabil și calitativ, respectând toți pașii care compun procesul de predare-aprofundare-învățare-evaluare, inclusiv planificarea lecțiilor în raport cu obiective strategice de învățare.
De asemenea, considerăm că toți profesorii din România trebuie să valorifice potențialul fiecărui elev și să îl îndemne să progreseze permanent în parcursul său educațional; activitățile care adâncesc inechitățile din sistemul educațional (de exemplu, meditațiile) trebuie să fie eliminate din sistemul de învățământ preuniversitar, fiind înlocuite cu măsuri remediale pentru potențarea elevilor, pentru stimularea lor în vederea dezvoltării personale și profesionale;
4. Competențele digitale aprofundate pentru personalul didactic și nedidactic din învățământul preuniversitar – criterii obligatorii în vederea stimulării învățării pe tot parcursul vieții. Pentru împlinirea acestui deziderat, este esențial ca toți profesorii să aibă acces gratuit la sesiuni de formare pentru îmbunătățirea acestor competențe;
5. Competențe digitale de bază potențate prin strategii de învățare accesibile pentru fiecare elev din România, în vederea facilitării tranziției către piața muncii și pentru a ne asigura că procesul de digitalizare este participativ și echitabil;
6. Reformarea sistemului de evaluare la finalul ciclurilor de studii (Evaluarea Națională, Bacalaureatul, procesul de admitere) în vederea centrării pe compentențe evaluate, nu informații acumulate testate. Pentru aceasta, itemii bazați pe memorarea unor informații studiate la clasă trebuie să fie înlocuiți de itemi care să stimuleze gândirea critică, soluționarea unor probleme într-un mod creativ, raționamentul logic;
7. Utilizarea unor mecanisme de finanțare competitivă pentru a stimula dezvoltarea instituțională a unităților de învățământ preuniversitar în raport cu strategiile de digitalizare a microsistemelor educaționale de la nivel național și internațional;
8. Creșterea capacității instituționale a școlilor din România, indiferent de mediul din care acestea provin, în vederea transformării acestor microsisteme educaționale în microsisteme prietenoase cu elevii, centrate pe nevoile și interesele acestora, în care educația incluzivă de calitate să devină o prioritate.
