O analiză arată dependența europeană de gazul rusesc care ajunge și la 100% în cazul anumitor state.
Citește și: Gazprom oprește livrările spre Bulgaria, cu două luni înainte ca bulgarii să renunțe la contract
UE, Regatul Unit și SUA au impus sancțiuni ample băncilor ruse, oligarhilor și demnitarilor aflați în cercul lui Vladimir Putin ca răspuns la războiul din Ucraina. Totuși, importurile de petrol și gaze rusești au continuat să curgă în Europa, arată o analiză Financial Times.
Citește și: Polonia refuză să plătească gazul în ruble, iar Gazprom încetează livrările de miercuri
De când invazia a început pe 24 februarie, UE a plătit Rusiei mai mult de 20 de miliarde de euro doar pentru importurile de gaze. Comisia Europeană a publicat o strategie ambițioasă pentru a reduce dependența blocului comunitar de gazul rusesc până la sfârșitul anului 2022. Dar cât de fezabilă este aceasta?
În 2021, 34% din aprovizionarea cu gaze a UE a fost importată din Rusia, în mare parte prin conducte. Țările din estul, nord-estul și centrul Europei sunt dependente în special de aprovizionarea din Rusia.
Țările vest-europene tind să se bazeze pe importurile din alte surse. Norvegia este un furnizor cheie de gaz prin conducte, iar Qatar și SUA furnizează blocului gaz natural lichefiat (GNL), care este transportat cu o navă.
Unele țări obțin o proporție semnificativă de gaz din producția internă. Principalii producători Norvegia și Marea Britanie sunt parteneri comerciali cheie pentru blocul comunitar.
Cum se poare reduce dependența de gazul rusesc
În total, UE a importat 155 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz rusesc în 2021. Comisia Europeană dorește să reducă această cantitate cu două treimi până la sfârșitul acestui an prin creșterea ofertei din alte surse și reducerea cererii de gaze din diverse sectoare ale economiei.
Cea mai mare economie din planul UE vine din creșterea importurilor de gaz natural lichefiat, despre care UE speră că ar putea înlocui 50 de miliarde de metri cubi din importurile rusești.
Alți 10 miliarde de metri cubi ar putea fi înlocuiți prin creșterea importurilor de la alți parteneri comerciali, precum Norvegia și Algeria. Producția crescută de biometan, din surse precum deșeurile alimentare și gunoiul de grajd, ar putea înlocui 3,5 miliarde de metri cubi.
În sectorul rezidențial, dependența de gazul rusesc ar putea fi redusă cu 14 miliarde de metri cubi dacă toate gospodăriile din bloc și-ar reduce teperatural cu 1 grad Celsius. Accelerarea instalării panourilor solare de pe acoperiș ar putea reduce cererea cu încă 2,5 miliarde de metri cubi.
