Topul scumpirilor din România. Serviciul pentru care plătim cu 30% în plus. Când scade inflaţia, scade ritmul scumpirii diferitelor produse şi servicii, dar acestea continuă să se scumpească.
Însă această scumpire are loc mai lent, dacă inflaţia scade, până când se opreşte, dacă inflaţia este 0, iar preţurile scad dacă inflaţia este real negativă.
Topul scumpirilor din România
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna noiembrie la 6,72%, de la 8,07% în octombrie. Rata anuală a inflaţiei este defapt o inflaţie medie, în care inflaţiile ţintite, pe diferite categorii de produse şi servicii, sunt diferite.
Astfel, mărfurile alimentare de exemplu s-au scumpit cu 6,84%, cele nealimentare cu 5,08%, iar Serviciile cu 11,18%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dar nu toate Serviciile, şi aceasta este o inflaţie medie pe sector. De exemplu, în domeniul transporturilor aeriene, inflaţia a fost de aproape 30%.
Conform FMI, Inflația măsoară cât de scump a devenit un set de bunuri și servicii, într-o anumită perioadă, de obicei de un an (aceasta fiind inflaţia an la an sau anualizată). Poate fi unul dintre cele mai cunoscute cuvinte din Economie. Inflația a cufundat țările în perioade lungi de instabilitate.
Citeşte şi: Inflația din Zona Euro scade mai repede decât se aștepta. Creşterea preţurilor a încetinit
„Indicele preţurilor de consum, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna octombrie 2023, a fost 99,99%. Rata inflaţiei, de la începutul anului (noiembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022) a fost 6,3%.
Rata anuală a inflaţiei, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2022, a fost 6,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum, în ultimele 12 luni (decembrie 2022 - noiembrie 2023), faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2021 - noiembrie 2022), a fost 11,2%”, precizează INS, conform Digi24.
Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 99,90%.
Citeşte şi: Christine Lagarde, despre politica BCE: ”Vrem să aducem inflaţia la 2%”
Rata anuală a inflaţiei, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2022, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,9%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum, în ultimele 12 luni (decembrie 2022 - noiembrie 2023), faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2021 - noiembrie 2022), determinată pe baza IAPC, a fost 10,3%.
Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie, pentru finalul acestui an (adică la inflaţia pe decembrie 2023 la decembrie 2022), şi a majorat-o la 4,8%, pe cea pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Orizontul anului 2024, optimist-amărui
BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5%, pentru finalul anului 2023, şi 4,4%, pentru sfârşitul anului 2024.
BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va urca la 7,7%, la finalul primului trimestru din anul viitor, urmând să coboare la 6,8%, la sfârşitul trimestrul al II-lea al anului viitor, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei din noiembrie 2023.
Există însă factori de intrare care nu au fost luaţi în calcul probabil, de către BNR. Unul dintre ei este efectul negativ al măsurilor fiscale, care poate duce la o apreciere semnificativă a ratei inflaţiei medii anuale, anul viitor.
Scăderea inflaţiei este un lucru bun, dar experţii au constatat că ideală pentru prosperitatea economică este o inflaţie aflată la 2%, care permite un raport armonios între o creştere moderată a preţurilor şi una asemănătoare a veniturilor.
România a stat foarte bine, ca inflaţie, înainte de debutul coronacrizei, în timp ce Zona Euro a avut probleme, pentru că inflaţia era prea mică.
