Forțele rusești au aruncat în aer Barajul Nova Kahovka în panică, potrivit unei declarații a Departamentului de Informații al ministerului ucrainean al Apărării.
Citește și: VIDEO Momentul în care Rusia distruge barajul Nova Kahovka. „Afectează ecosistemul Mării Negre”
Să ne imaginăm că Barajul de la Vidraru, ori cel de la Bicaz sau cel de la Porţile de Fier I s-ar rupe. Ori Barajul Bicaz. Acum să înmulţim cu 800.
Ruperea Barajului Nova Kahovka. Semnificaţia ecologică şi economică
Barajul de la Nova Kahovka este de 800 de ori mai lung decât Barajul de la Vidraru. Acesta are 305 metri lungime, conform Wikipedia, pe când Nova Kahovka are 240 de kilometri şi 23 km lăţime.
Probabil că cititorul obişnuit nu realizează exact ce înseamnă 240 km lungime. Este ca şi cum în România am avea un lac de acumulare mai lung decât distanţa dintre Bucureşti şi Focşani, care este de 196 km.
Un lac de acumulare atât de mare, încât ar acoperi distanţa de la Bucureşti, prin Ploieşti, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, până la Focşani şi dincolo de Adjud (oraş situat la 232 km rutieri de Bucureşti).
Citeşte şi: Crimeea a rămas fără apă potabilă după atacul asupra barajului Kahovka. Kremlinul acuză un sabotaj
Nici nu i se spune lac de acumulare, ci rezervor, datorită dimensiunii sale enorme. Este o lucrare tipic sovietică, terminată în anul 1956, care a influenţat covârşitor ecosistemul de pe Niprul inferior. Râul Nipru însuşi fiind enorm, cât un fluviu.
Rezervorul Nova Kahovka este numai ultimul dintre cele şase rezervoare construite de sovietici pe Nipru, situate în trei zone naturale: păduri mixte, silvostepă și stepă.
Construcția principală a lacurilor de acumulare care formează Cascada Niprului (de la Marea Kievului, ori Rezervorul Kievului, până la Rezervorul Nova Kahovka) a continuat din anii 50, până în anii 70.
Citeşte şi: VIDEO Momentul în care Rusia distruge barajul Nova Kahovka. „Afectează ecosistemul Mării Negre”
Ca şi Centrala Nucleară de la Zaporoje (aflată lângă oraşul satelit Energodar, colonie muncitorească a centralei), hidrocentrala de la capătul lacului de acumulare Nova Kahovka a fost ocupată de Rusia şi este folosită în scop militar şi asimetric, în războiul Moscovei contra Kievului.
Aici, lucrurile sunt simple: unul dintre modurile în care Rusia încearcă să şantajeze Occidentul este cu un dezastru nuclear apărut la CN Zaporoje.
CN Zaporoje ar putea fi afectată dacă iazurile de răcire pentru depozitele de deşeuri radioactive nu ar mai fi alimentate cu apă din Nipru, pe post de lichid de răcire. Fără lichidul de răcire, containerele cu deşeu radioactiv s-ar încălzi, până când ar exploda.
În amonte
CN Zaporoje este situată în realitate la destulă distanţă de oraşul Zaporoje, în amonte de Nova Kahovka, peste Nipru, vizavi de localitatea Marhanets, care este puţin mai la est de oraşul Nikopol,
Se pare că deocamdată CN Zaporoje are lichidul de răcire necesar, dar oricând Rusia poate să "rezolve" problema în stilul caracteristic. Dincolo de situaţia CN Zaporoje/Energodar, acţiunea asupra Barajului Nova Kahovka este probabil:
1. O răzbunare;
2. O acţiune destructivă deliberată, aşa cum credem că se va demonstra în timp;
3. O acţiune de destrucţie economică deliberată, pentru a pune în dificultate Ucraina. Hidrocentrala Nova Kahovka asigura energie electrică pentru 4 milioane de gospodării ucrainene.
Citeşte şi: VIDEO Centrala Zaporojie în pericol. Ruşii au aruncat în aer Barajul Nova Kahovka, de pe Nipru
Ceea ce parcă nu înţelege Moscova este că forţează în acest fel Ucraina să-şi găsească resurse alternative de energie. Dar acesta este alt subiect.
Dispariţia din sistemul economic ucrainean a Hidrocentralei Nova Kahovka e de mare impact: are o capacitate instalată de 351 MW, în timp ce Hidrocentrala Vidraru de exemplu are o capacitate instalată de 220 MW, iar Hidrocentrala Bicaz 210 MW.
Distrugerea Barajului Nova Kahovka poate fi privită şi ca o operaţiune de impact pe termen mediu, pentru că, chiar dacă Rusia va pierde controlul asupra regiunii, impactul energetic asupra acestei regiuni a Ucrainei va continua ceva timp.
Doar Porţile de Fier I
Noi, românii, depăşim puterea instalată de la Nova Kahovka cu cei 2.235 MW de la Porţile de Fier I, dar nu şi cu cei 251,2 MW de la Porţile de Fier II.
706 MW putere instalată are CNE Cernavodă a noastră, cu două reactoare nucleare, în timp ce Energodarul producea în vremurile de pace 5,7 GW, adică de 8 ori mai mult.
Cu alte cuvinte, în acest moment Ucraina are din cauza Rusiei peste 6 GW mai puţin, în sistemul ei energetic naţional.
Dezastrul ecologic
Barajul Nova Kahovka avea un volum de 18,.2 kilometri cubi de apă. Să ne imaginăm că, de la ruperea barajului, 18,2 kilometri cubi de apă au pornit spre vărsarea în Marea Neagră.
Nu credem că experţii în mecanica fluidelor şi hidrologii pot estima acum cât din acest rezervor enorm va ajunge în prea scurt timp în Marea Neagră, dar efectul va fi poate chiar desalinizarea zonei portului Odesa, aflat în vestul golfului marin imens, în care se varsă Niprul (nu ne referim aici la Golful Odesa), format de Peninsula Crimeea, la est, şi partea nordică a vestului Mării Negre, unde este Tatarbunarul.
Sunt unii hidrologi are estimează că viitura va umple inclusiv toată lunca mai vestică a răului Bugul de Sud, pe care este marele port Mykolaiv (sau Nikolaev, în rusă). Oricum, vom vedea factual ce se întâmplă în următoarele patru-cinci zile.
Dezastrul va duce la dispariţia unor specii de peşti, crustacee ş.a.m.d. din arealul afectat, într-un întreg ecosistem specific marin, la vărsarea Niprului în Marea Neagră. Afectate vor fi oraşele din aval de barajul prăbuşit, de pe Nipru: Ciornobavka, Bilozerka, Hola Pristan, ori Nova Zburlivka.
Şi până departe, în Golful Dniprovs'ke, de-a lungul istmului Kinburn Spit.
