România vrea să ajungă la 10 GW de energie solară și eoliană până în 2030. Planul anunțat de Guvern

România își propune să instaleze 10 GW de capacități de producție din energie solară și eoliană până la sfârșitul deceniului, a declarat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.

Obiectivul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de specialitate și face parte din strategia de dezvoltare a producției de energie regenerabilă.

„Ținta foarte ambițioasă” pentru următorii ani este însoțită de un al doilea obiectiv considerat esențial de Ministerul Energiei: stocarea energiei.

România vrea să ajungă la 10 GW de energie solară și eoliană până în 2030. Planul anunțat de Guvern

Cristian Bușoi a precizat că, în perioada următoare, autoritățile se vor concentra pe dezvoltarea capacităților de stocare, în principal prin baterii, dar și prin soluții de stocare hidro.

Necesitatea este legată de modul în care funcționează sursele regenerabile. Producția solară și eoliană variază în funcție de condițiile meteorologice, iar energia produsă atunci când cererea este redusă trebuie fie consumată, fie stocată pentru a putea fi utilizată ulterior.

România are deja investiții și proiecte finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, atât pentru producția de energie regenerabilă, cât și pentru autoconsum.

Peste 3 miliarde de euro pentru proiecte regenerabile

Potrivit oficialului din Ministerul Energiei, România are și o schemă de contracte pentru diferență, în valoare de peste 3 miliarde de euro, destinată sprijinirii investițiilor în energie regenerabilă pe o perioadă de 15 ani.

Schema oferă investitorilor mai multă predictibilitate în privința veniturilor și urmărește să accelereze dezvoltarea de noi capacități de producție.

Bușoi a menționat și un proiect derulat prin PNRR, de peste 200 de milioane de euro, prin care au fost cofinanțate 30 de proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Și hidroenergia rămâne în plan

Oficialul Ministerului Energiei a subliniat că România pornește de la un avantaj important: energia hidro este deja o componentă majoră a sistemului de producție din surse regenerabile.

Autoritățile intenționează să continue dezvoltarea acesteia, în paralel cu investițiile în solar și eolian. Energia geotermală este, de asemenea, menționată printre sursele care pot contribui la tranziția energetică, în special pentru sistemele de termoficare.

În ceea ce privește clădirile, Ministerul Energiei urmărește și creșterea eficienței energetice și integrarea producției de energie regenerabilă. Bușoi a dat ca exemplu conceptul NZEB (Nearly Zero-Energy Buildings), prin care clădirile ar trebui să reducă necesarul de energie și să acopere o parte cât mai mare a consumului din surse regenerabile.

Ținta anunțată pentru 2030 pune astfel România în fața unei provocări duble: nu doar construirea de noi capacități solare și eoliene, ci și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru ca energia produsă să poată fi folosită atunci când este nevoie de ea, onform Agerpres.