VIDEO Romania Unfolds: Stația care alimentează Bucureștiul cu apă, refugiu pentru sute de specii
Pajiști cu peste 50 de specii de plante, ecoducte pentru animale și o stație de apă care găzduiește sute de specii arată trei moduri în care activitatea umană și protejarea naturii pot coexista în România.
Platforma „Romania Unfolds”, inițiată de Veolia România, continuă seria poveștilor despre sustenabilitate din comunitățile locale cu un nou episod - "Viața terestră".
Miniseria documentară prezintă de această dată trei modele diferite prin care biodiversitatea poate fi protejată: conservarea pajiștilor din sudul Transilvaniei, refacerea conectivității habitatelor prin ecoducte și protejarea sutelor de specii care trăiesc pe amplasamentul Stației de tratare a apei potabile Arcuda.
De la comunități care au modelat timp de generații unele dintre cele mai valoroase peisaje agricole ale Europei, până la proiecte care refac legăturile dintre habitate și un refugiu pentru sute de specii dezvoltat în jurul unei infrastructuri esențiale pentru București, cele trei exemple arată cum natura și activitatea umană pot coexista.
„Biodiversitatea nu este un element de decor al dezvoltării, ci infrastructura naturală de care depind apa pe care o bem, resursele pe care le folosim și reziliența comunităților noastre. Miza nu mai este doar să limităm impactul asupra naturii, ci să integrăm protejarea și regenerarea ecosistemelor în modul în care în care ne desfășurăm și dezvoltăm activitatea, zi de zi.
Arcuda demonstrează foarte concret că acest lucru este posibil: o infrastructură care deservește milioane de oameni poate fi, în același timp, un refugiu pentru biodiversitate. Iar acesta este tipul de progres de care avem nevoie: unul în care dezvoltarea și natura nu concurează pentru același spațiu, ci evoluează împreună”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.
Pajiști cu peste 50 de specii de plante în Transilvania
Prima poveste din noul episod „Romania Unfolds” ajunge în sudul Transilvaniei, unde biodiversitatea excepțională a pajiștilor s-a păstrat inclusiv datorită modului în care comunitățile locale au trăit și au lucrat aceste peisaje de-a lungul generațiilor.
Aproximativ 50% din cele patru milioane de hectare de pășuni și fânețe ale României fac parte din peisaje agricole cu Înaltă Valoare Naturală, comparativ cu aproximativ 30% dintre terenurile agricole la nivel european.
Unele dintre aceste pajiști reunesc peste 50 de specii de plante pe suprafețe restrânse.
Din 2004, Fundația ADEPT Transilvania lucrează împreună cu comunitățile rurale pentru conservarea acestor peisaje și valorificarea lor responsabilă.
Zona Târnava Mare a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România, iar inițiativele dezvoltate împreună cu fermierii locali urmăresc atât administrarea pajiștilor, cât și susținerea produselor locale și a economiei rurale.
Ecoductele permit animalelor să traverseze în siguranță drumurile
Al doilea model prezentat pornește de la problema fragmentării habitatelor. Protejarea unei specii depinde și de conservarea spațiilor de care aceasta are nevoie pentru a supraviețui și a se deplasa.
În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt amenințate sau aproape amenințate cu dispariția. În România, procentul ajunge la 27% în rândul speciilor de păsări cuibăritoare evaluate.
Din 1991, Grupul Milvus contribuie la protejarea patrimoniului natural prin monitorizarea speciilor, gestionarea habitatelor, programe de educație și acțiuni de salvare și reabilitare.
Peste 3.000 de animale au fost salvate până în prezent prin programele organizației.
Grupul derulează și proiecte dedicate ursului brun și altor mamifere mari, inclusiv prin dezvoltarea ecoductelor. Aceste pasaje permit animalelor să traverseze în siguranță drumurile și căile ferate și contribuie la păstrarea legăturilor dintre habitate.
Arcuda, stația de apă care a devenit refugiu pentru sute de specii
Un alt model de coexistență dintre infrastructură și natură poate fi găsit chiar la marginea Bucureștiului.
Stația de tratare a apei potabile Arcuda, prima de acest tip din Capitală și una dintre primele din România, tratează zilnic aproximativ 500.000 de metri cubi de apă captată din râul Dâmbovița.
Pe cele 136 de hectare ale amplasamentului au fost identificate 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări și trei habitate protejate de interes comunitar.
Astfel, o infrastructură esențială pentru alimentarea cu apă a Bucureștiului funcționează în același timp ca refugiu pentru biodiversitate.
Prin gestionarea habitatelor, controlul speciilor invazive și politica „zero pesticide”, Apa Nova București contribuie la menținerea echilibrului ecologic al sitului.
Trei modele diferite de protejare a biodiversității
Cele trei povești pornesc de la realități diferite, dar au ca punct comun relația dintre activitatea oamenilor și natură.
De la practicile comunităților rurale și conectarea habitatelor până la administrarea infrastructurii unui oraș, protejarea naturii presupune și păstrarea relațiilor care permit speciilor, habitatelor și comunităților să existe împreună.
Prin cel de-al șaptelea episod, Romania Unfolds continuă seria dedicată inițiativelor locale care încearcă să transforme principiile dezvoltării durabile în proiecte concrete.
Despre Veolia
Grupul Veolia este activ în domeniile gestionării apei, deșeurilor și energiei și are 215.000 de angajați pe cinci continente.
În 2025, grupul a furnizat apă potabilă pentru 110 milioane de persoane și servicii de canalizare pentru 97 de milioane de persoane, a produs 45 de milioane de megawați-oră de energie și a tratat 64 de milioane de tone de deșeuri.
Veolia Environnement a înregistrat venituri consolidate de 44,4 miliarde de euro în 2025. Mai multe informații sunt disponibile pe www.veolia.com.
În România, Veolia oferă soluții de management al apei și energiei și are peste 3.600 de angajați. Compania deservește peste 2,1 milioane de consumatori și susține că, în cei peste 25 de ani de activitate pe piața locală, a avut un impact economic direct de peste 2,31 miliarde de euro.
La nivel global, Veolia integrează protejarea biodiversității în activitățile sale prin planuri dedicate de conservare și regenerare a ecosistemelor.
În 2025, grupul a implementat 80% din planurile de acțiune pentru biodiversitate în cele 154 de situri identificate drept sensibile, având ca obiectiv atingerea unui procent de 85% până la finalul anului 2027.
