Pe programe operaționale, cele mai mari sume necheltuite sunt cele pentru infrastructură mare - bani din care s-ar putea construi autostrăzi, căi ferate moderne sau linii de metrou - și pentru dezvoltare regională (sume care ar fi putut fi folosite pentru modernizarea rețelei spitalicești).
Pentru Dezvoltare Regională, România are alocată suma de 6,86 miliarde de euro, dar a consumat, cu tot cu prefinanțările, circa 31%.
Pentru Infrastructură Mare, alocarea este de 9,2 miliarde de euro și a absorbit puțin sub 32%, cu tot cu prefinanțările.
În total, la 3 aprilie 2020, România mai avea de cheltuit, din fondurile de coeziune, circa 15,4 miliarde de euro. Solicitările de plată către Bruxelles (sumele a căror decontare este în curs) nu erau prea mari față de cele deja absorbite efectiv: circa 700 de milioane de euro.
O comparație cu raportările anterioare arată că guvernarea PNL n-a obținut rezultate spectaculoase. Acum un an, România absorbise, cu tot cu prefinanțările, circa 20% din fondurile de coeziune. La 31 decembrie 2019, se ajunsese la 28,63%.
Totuși, știrea bună este că proiectele privind spitalele regionale au început să prindă contur după ce guvernarea PSD blocase, de facto, aceste proiecte.
Proiectul spitalului de la Iași a fost aprobat fără obiecții de Comisia Europeană, la 17 martie, iar pentru cel de la Cluj a fost semnat, la 3 aprilie, contractul de finanțare. Acest spital va costa circa 500 de milioane de euro, iar proiectul va avea o durată de implementare de 107 luni. La Florești, lângă Cluj, se va constitui un complex de construcţii cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul şi 5 etaje superioare). Spitalul va avea 849 de paturi.
La 20 martie, vicepremierul Raluca Turcan a declarat că Comisia Europeană va renunța în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, așa că 483 de milioane de euro vor fi folosiți în combaterea epidemiei de covid-19.
