Dacă acum se discută nişte modificări ale Codului Fiscal şi acestea devin text legal de la 1 ianuarie 2024, ele nu pot intra în vigoare mai devreme de 1 iulie 2024.
Motivul este simplu: mediul de business nu poate să absoarbă modificările fiscalităţii decât odată pe semestru, ba chiar o singură dată pe an.
PSD vrea să modifice Codul Fiscal
O firmă îşi face planul de afaceri o dată pe an şi lucrează apoi pe acest plan, care presupune diferite capitole bugetare. Dacă Executivul modifica Codul Fiscal ex-abrupto, peste noapte, efectul poate să fie dramatic.
Şi totuşi, sunt foarte multe modificări la Codul Fiscal care s-au făcut, în ultimii ani, fără respectarea acestei reguli. Care să fie cauza? Există instituţia derogării. Foarte multe modificări subite ale legii fiscale din România sunt făcute prin derogare.
Dar se pare că această regulă îi jenează pe guvernanţi, care doresc să se debaraseze de această mică frână în calea schimbării fiscalităţii – necesitatea de a se prevala fie şi de o derogare.
Citeşte şi: Se pregătesc noi angajări la bugetari, în timp ce Guvernul încarcă fiscalitatea mediului de business
Aşa că acum, conform unor surse citate de Digi24, dincolo de celelalte modificări la fiscalitate, care sunt intens discutate în aceste zile, Cabinetul Ciolacu încearcă să şi modifice regula decalajului de şase luni.
Această regulă nu este un simplu fason românesc şi nici o alintare practicată de mediul de business. Olanda de exemplu discută modificările fiscale pe care le anunţă timp de cel puţin doi ani, abia apoi le implementează. Iar Haga, spre deosebire de Bucureşti, are un sistem fiscal puternic informatizat.
Pericolul acestor schimbări fiscale pregătite acum este major. El poate duce la falimente, insolvenţe, ori ieşiri de pe piaţa din România.
Citeşte şi: Peste 80 de schimbări la Codul Fiscal, printre noile măsuri fiscale. Principalele modificări
Precedentul atac de asemenea amploare la Codul Fiscal, al unui executiv român, asupra mediului de afaceri, a avut loc înainte Crăciun, prin emiterea de către Cabinetul Dăncilă, pe 21 decembrie 2018, a OUG 114, care a devastat efectiv pieţele din România.
OUG 114 prevedea înfiinţarea unui fond de investiţii, care urma să grupeze marile companii din sectorul energetic. 35% din rezervele companiilor cu capital de stat, de la categoria bugetară "alte rezerve", au fost virate la stat, în maximum 60 de zile. Efectul a fost dramatic pentru companiilor intensive în investiţii, precum cele din Energetică.
Apărea Casa de Comerţ Agroalimentar "Unirea", un actor economic perdant, ulterior desfiinţat de Cabinetul Orban, acum reînfiinţată de Cabinetul Ciolacu.
Atacul la fondurile de pensii
Fondurile de pensii private obligatorii erau taxate atât de dur, încât unele dintre ele au părăsit România, astfel încât piaţa a devenit una de tip oligopol.
Se înfiinţa un fond de stat de finanţare a contractele de parteneriat public-privat. PpP-urile au fost contracte-model generatoare de corupţie, în anii 90.
Apărea un impozit special pe activitatea dde tip monopol din domeniul energiei electrice şi gazului natural. Se reduceau domeniile în care puteau fi angajati zilierii. Amploarea acelei OUG nu se poate compara decât cu amploarea acesteia.
