Portofelele electronice ajung să înlocuiască tot mai des transferul bancar clasic în România (P)

Scena rezumă o schimbare care se petrece rapid în România.

Datele europene confirmă tendința. Potrivit Eurostat, ponderea românilor care au cumpărat sau au comandat produse online în ultimele 12 luni a crescut cu 43 de puncte procentuale în ultimul deceniu, unul dintre cele mai mari salturi din Uniunea Europeană. În spatele fiecărei achiziții online stă o metodă de plată digitală, iar tot mai des nu mai este cardul bancar clasic, ci un portofel electronic.

De ce transferul bancar clasic pierde teren

Un transfer bancar obișnuit presupune IBAN, ordin de plată și, uneori, o confirmare separată din partea băncii, iar între bănci diferite decontarea poate dura și până la o zi lucrătoare. Pentru o cumpărătură simplă, pașii ăștia pot părea în plus. Portofelele electronice îi elimină: banii sunt legați de un cont digital, iar plata se face instant, direct din aplicație, fără să mai fie nevoie de datele complete ale unui cont bancar. Newsweek a scris recent despre planurile Băncii Centrale Europene de a introduce o variantă digitală a numerarului, tot pe fondul retragerii treptate a metodelor tradiționale de plată.

Un impuls suplimentar vine din reglementarea europeană

Schimbarea nu ține doar de comoditate. Regulamentul european privind identitatea digitală, cunoscut informal drept eIDAS 2.0, obligă statele membre să pună la dispoziția fiecărui cetățean un portofel digital de identitate până la finalul anului 2026. Potrivit Comisiei Europene, acest portofel va permite autentificarea online, stocarea de documente și semnarea electronică cu valoare juridică. Practic, gestionarea banilor, a actelor și a plăților dintr-o singură aplicație de telefon devine un standard, nu o excepție.

Pe acest fond, autoritățile românești au întărit și ele cerințele de transparență pentru instrumentele de plată digitală, indiferent de sectorul în care sunt folosite, de la servicii bancare la telecomunicații și jocuri de noroc online.

Comisiile, reglementate sector cu sector

Cerința de transparență se aplică inclusiv în domenii puternic reglementate, unde legea impune afișarea clară a costurilor pentru fiecare tranzacție. Jocurile de noroc online sunt un exemplu bun tocmai pentru că regulile sunt explicite: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) autorizează și controlează operatorii care activează pe piața locală, permițându-le accesul doar persoanelor majore, iar printre condițiile de licențiere se numără și afișarea clară a costurilor de tranzacționare, indiferent de metoda de plată aleasă de jucător. Pentru portofelele electronice precum Aircash, asta înseamnă comisioane fixe și cunoscute dinainte, de regulă 2% la depunere și 4% la retragere, spre deosebire de comisioanele bancare, care variază de la un operator la altul și nu sunt mereu afișate la fel de clar. Structura completă a acestor comisioane, alături de operatorii licențiați care o aplică, apare detaliată într-un ghid dedicat cazinourile online din România care acceptă Aircash.

E un exemplu care spune ceva mai general despre direcția reglementării: portofelele electronice sunt urmărite îndeaproape mai ales acolo unde riscul financiar pentru consumator e mai ridicat, iar jocurile de noroc intră clar în categoria asta.

Ce urmează

Transferul bancar și numerarul nu vor dispărea în următorii ani, dar tendința pare greu de oprit. Fiecare val nou de reglementare, fie că vine de la Bruxelles, fie de la autoritățile locale, tratează plata digitală ca normă, nu ca excepție. Diferența pentru consumator pare mică (o aplicație în loc de un card), dar schimbă și cine vede, procesează și taxează banii pe drum. Iar semnul cel mai vizibil al schimbării rămâne tot cel mai banal: la casa de marcat, în momentul în care alegi telefonul în locul cardului.