Nu ne mai ajung banii. România s-a împrumutat din nou, de data asta cu 3 miliarde de euro
Ministerul Finanţelor a atras 3 miliarde de euro de pe pieţele financiare externe. E a treia oară când lansăm eurobonduri, anul acesta. Banii ar trebui să fie folosiţi pentru investiţii, dar există nevoia de finanţare a rostogolirii serviciului datoriei.
Guvernul a atras suma, prin două emisiuni de obligațiuni cu maturitatea la cinci, respectiv 10 ani. Costurile orientative la care se fac aceste împrumuturi sunt de 5,5% pe an, pentru maturitatea de cinci ani, și de 6,47% pe an, pentru cea de zece ani.
Sunt randamente mari. Băncile și fondurile de investiții au venit cu 9 miliarde de euro, la împrumuturile României.
Nu ne mai ajung banii
Este a treia ieșire a Ministerului de Finanțe pe piețele externe, după două făcute rapid, la început de an. Atunci statul a atras două miliarde de euro și 4 miliarde de dolari, conform Digi24.
Guvernul are nevoie de noi surse de finanțare, în contextul în care urmează să aibă loc o rectificare bugetară.
Necesarul estimat pentru acest an era stabilit la 160 de miliarde de lei, dar, în condițiile în care deficitul va fi mai mare decât cel programat, va fi nevoie de împrumuturi suplimentare.
Citeşte şi: Cabinetul Ciolacu vrea să impoziteze cele mai sigure investiții ale românilor: titlurile de stat
Dacă noua țintă de deficit va fi de 5,5% din PIB, așa cum se vehiculează, atunci statul ar mai avea nevoie de încă 17,5 miliarde de lei.
Orice stat emite pe pieţele internaţionale, cum este de exemplu Bursa de la Luxemburg, bonduri, care, din punctul său de vedere, sunt obligaţiuni de plată la termen, cu o dobândă.
Citeşte şi: Clopotul BVB va marca listarea celei de-a zecea emisiuni de titluri de stat Fidelis
Din punctul de vedere al investitorilor care le cumpără, aceste bonduri sunt titluri de stat. Principalii investitori de pe pieţele externe sunt marile bănci.
Statul obţine astfel bani pe care de regulă îi foloseşte pentru investiţii. Aceste investiţii aduc profit, prin creşterea veniturilor la buget, şi permit astfel plata şi micşorarea în timp a serviciului datoriei.
Dar România are o tradiţie de folosire a acestor bani pentru plata pensiilor şi salariilor bugetare şi chiar pentru mărirea acestora, care, din punct de vedere fiscal-bugetar, sunt plăţi şi măresc deficitul bugetar.
